Gunoaie urbane – Deseurile

1 Iul 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Articol de: Oana Torok

Moderna societate urbana produce o mare cantitate de gunoaie care sunt foarte greu de reciclat. Nu numai compozitia impiedica reciclarea, ci si cantitatea. Facem parte dintr-un model de productie liniara, cu o foarte slaba dezvoltare tehnica in ceea ce priveste recuperarea si reciclarea materialelor.

De-a lungul anilor acest lucru, privit ca evolutie si dezvoltare economica la inceput, a ajuns sa ne loveasca aprig. Sa ne imbolnaveasca si sa ne omoare.

Generarea excesiva de gunoaie si mai ales recipiente, a ajuns sa fie una din principalele probleme ambientale, invadand depozitele de deseuri si contaminand aerul, apa si solul.

O descriere detaliata a acestor probleme si forme de impact ar fi extrem de extinsa, asta avand in vedere faptul ca gunoaiele urbane au o compozitie chimica foarte diversificata. In materia prima gasim atat compusi organici mai putin nocivi, cum ar fi resturile de mancare, cat si foarte “”agresivi”". Acestia din urma fac parte din categoria celor necunoscuti biosferei , plasticul de exemplu continand multi compusi organici clorurati si o multime de compusi anorganici, care sunt extraordinar de toxici si au o influenta foarte mare (negativa) asupra ecosistemelor.
Ca sa dam un exemplu, e suficient sa ne informam putin asupra plasticului clorurat (PVC), care persista in ecosisteme timp de sute de ani dupa ce a fost folosit. Asta datorita incapacitatii biosferei de a-l descompune chimic, deoarece combinatia carbon- clor nu era prezenta in natura inainte de a fi inventata de om. Prin urmare, procesul de descompunere al PVC-ului este absolut necunoscut biosferei.

Un alt exemplu ar putea fi contaminarea acviferelor subterane. ( acvifer= Care contine apa. Strat acvifer) cu metale grele care provin din gunoaiele urbane.
In final ajungem la una dintre marile probleme si principala cauza a contaminarii aerului cu substante toxice si foarte nocive : procesul incomplet de ardere a reziduurilor .

Aparitia in magazine a recipientelor de unica folosinta si masivele cantitati in care se consuma aceste recipiente, au creat in cativa ani o situatie limita.

Globalizarea productiei si a distributiei face ca cererea de recipiente si ambalaje sa fie din ce in ce mai mare, in timp ce recuperarea lor pentru refolosire devine din ce in ce mai dificila. Se produc de 3 ori mai multe ambalaje decat se recicleaza, iar aceasta statistica este cat se poate de negativa.
Potrivit unor statistici din anii trecuti, s-a ajuns la concluzia ca fiecare persoana genereaza 1,05 kg de gunoi pe zi si in acelasi timp se mentioneaza ca sunt o multime de orase care depasesc cu mult aceasta cifra . Asta trebuie sa ne formeze o idee cat se poate de clara asupra problemei in marile zone urbane, pentru ca aceste milioane de tone de gunoaie nu dispar; ele continua sa existe si dupa ce noi le aruncam in tomberoane.

In jur de 50% din aceste reziduuri sunt formate din materie organica, 20% hartie si restul din ce in ce mai mult plastic, sticla si metale. Acestea din urma se numesc resturi periculoase. In aceste resturi gasim (in proportie de 10% din total) subsantele ce se clasifica in categoria celor mai periculoase substante: uleiurile de masina, baterii, dizolvanti, medicamente, vopsele, pesticide, fertilizanti chimici, etc.

Chiar daca aceste resturi periculoase sunt in proportie mult mai mica decat celelalte, sa nu ne lasam pacaliti de aparente. Ele sunt foarte periculoase si avand in vedere enormele cantitati de gunoaie produse zilnic, cantitatile de resturi periculoase devin coplesitoare, producand, asa cum deja am vazut cu totii, probleme grave pentru sanatatea oamenilor si pentru a naturii in absolut toate formele ei.

Cateva din aceste probleme ar fi faptul ca sunt : explozibile, ecotoxice, cancerigene, iritabile, si producatoare de gaze toxice.

Chiar daca majoritatea reziduurilor periculoase sunt generate de industrii, exista de asemenea o cantitate importanta in reziduurile sanitare si in gunoaiele domestice, ca rezultat al multor produse toxice pe care le folosim.

Se estimeaza ca fiecare persoana genereaza aproape 3 kg de resturi periculoase pe an. Asta inseamna ca in capitala noastra se aduna minim 7,5 tone de astfel de reziduuri toxice in fiecare an.
Trebuie sa luam in considerare nu numai aceste tone de gunoaie periculoase, ci si capacitatea lor de a contamina restul gunoaielor urbane, in cazul in care se depoziteaza in aceleasi locuri.

Problemele medioambientale sunt consecinta depozitarii incorecte a acestor gunoaie periculoase, adica a evacuarii lor in canale de suprafata sau subterane, a emisiilor directe in aer, sau a aruncarii lor direct pe sol. Depinzand de tipul de contaminant si de concentratia lui, prezenta acestuia va afecta functionarea sau dezvoltarea fiintelor vii si a ecosistemelor.

Aceste afectiuni pot conduce direct la imbolnavirea sau moartea speciilor, sau, indirect, la probleme ale reproducerii sau supravietuirii unui anumit ecosistem. Impactul se face remarcat de asemenea prin contaminarea canalelor de suprafata sau subterane, prin infectarea apei si a solului, fapt care are repercusiuni directe asupra cresterii si calitatii culturilor.

Dupa cum am spus deja.. o descriere detaliata ar lua foarte mult spatiu si timp.
Masurile care se iau in prezent ( cum ar fi incinerarea) nu sunt masuri care dau rezultatele asteptate. Prin incinerare gazele toxice din acele gunoaie se emit in aer, ajungand direct in plamanii nostrii. Cenusa care ramane, se infiltreaza in sol si ape, contaminandu-le.

Cot la cot, minte la minte si mana la mana, ar trebui sa ne unim pentru a gasi solutiile ideale. Bineinteles, marile solutii salvatoare se gasesc in mainile autoritatilor, care de altfel, cauta modalitati de a transforma gunoaiele in energie. Declaratiile oficiale ale secretarului general al ONU, Ban Ki Moon, au marcat o adevarata revolutie in gestionarea politica a problemei mediului. El a vorbit despre necesitatea de a reduce PIB-ul mondial cu cel putin 0,1 anual. Pentru prima data o autoritate mondiala a indicat oficial reducerea PIB ca “”masura indispensabila pentru a evita catastrofa ecologica in viitorul imediat”. Acest lucru inseamna ca traim intr-o societate in care omul produce o multime de produse absolut inutile.

Putem incepe prin a oferi naturii un respect minim : sa reciclam tot ce folosim. Daca in alte state europene se poate, inseamna ca se poate si la noi. Sa aruncam recipientele si gunoaiele in tomberoanele adecvate: sticle cu sticle, metale la metale, hartii cu hartii. Sa nu mai cumparam tot felul de produse chimice de care nici macar nu avem nevoie si care, pe deasupra, ne fac mult rau. Este un prim pas. Un mic prim pas care trebuie sa ne ajute si sa ne conduca in directia rezolvarii. Pentru ca poluarea, sub orice forma, este o problema extrem de grava pentru noi toti si pentru tot ce ne inconjoara. Nu putem omite acest lucru si nu putem amana. Distrugem natura…distrugem mediul in care traim. Ne distugem pe noi insine, deoarece, fara natura, noi nu existam.

Pentru mai multe informatii despre ambalaje, catastrofa, catastrofa ecologica, cenusa, clor, compusi organici, descompunere, dezvoltare economica, ecosisteme, evolutie, gaze toxice, hartie, hartii, incinerare, metale, metale grele, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.