Iarna siberiana din ultimele saptamani este rezultat al fenomenului de incalzire globala, tot mai accelerat in ultimii ani. Specialistii sustin ca in viitor temperaturile vor creste in fiecare anotimp, cu predilectie iarna si vara, iar primavara va veni cu doua saptamani mai devreme.
Defrisarile masive accelereaza schimbarile climatice
In ultimele saptamani de iarna s-a vorbit despre multe lucruri legate de vreme, mai putin despre incalzirea globala. Cu toate ca suna ciudat, episodul acesta de iarna siberiana pe care il traversam este provocat tocmai de acest fenomen.
Vremea s-a schimbat mult in doar 60 de ani. Parintii nostri au inceput sa aiba nostalgia anotimpurilor asa cum erau ele odata: bine oranduite. Lipsiti de angoasa unei clime haotice, oamenii se bucurau de soare fara a avea grija ultravioletelor, iar pe litoral, la mare, nu erau incurcati de alge. „Apocalipsa meteo” este o sintagma care insoteste umanitatea inca din anii 60. Fiecare generatie traieste cu speranta ca dramaticele schimbari anuntate ale climei sa se reporteze intr-un viitor cat mai indepartat.
Cu toate astea, vremea pare sa se schimbe sub ochii nostri. Societatea de consum si globalizarea tind sa transforme individul intr-un poluator absolut. In anii ’70, prima criza petroliera a tras un semnal de alarma asupra zacamintelor limitate de combustibili fosili. Desi au fost propuse solutii de motoare care consuma energii verzi sau regenerabile, incapatanarea cu care oamenii abuzeaza in continuare de petrol si carbune nu-l poate defini pe homo sapiens decat sinucigas. Puseul de iarna siberiana din ultima vreme, la finalul unei ierni mai mult decat blande ne aduce aminte ca traim pe o planeta al carui mers– se poate spune – ca ne chinuim sa-l dereglam.
Specialistii sustin ca si frigul poate fi un rezultat al schimbarii climaterice. Profesorul universitar doctor Mircea Dutu, afirma: „Desi aparent paradoxal, sa vorbesti despre fenomenul global al incalzirii in contextul in care traim episoade precum cel recent in Romania, isi gaseste o explicatie adecvata. Cercetatorii dintr-un grup international au dat publicitatii un raport in care incearca sa ofere explicatii asupra faptului ca in ultimii ani cresterea temperaturilor este evidenta. Asistam la ierni cu episoade riguroase marcate prin scaderi ale temperaturii si caderi masive de zapada„.
De cand problema schimbarilor climaterice a fost abordata cu seriozitate de cercetatori s-au nascut mai multe teorii. Desi exista inca multi oameni de stiinta care o considera hazardata, teoria incalzirii globale explica cel mai plauzibil dereglarile climaterice. In esenta, teoria incalzirii globale sustine ca din cauza unor activitati umane, in atmosfera, s-au emanat, in ultimul secol cantitati uriase de gaze cu efect de sera. Vinovatul principal e considerat bioxidul de carbon, provenit din arderea combustibililor fosili: carbune, titei, gaze naturale. Toate acestea au amplificat in mod dramatic tendinta atmosferei de a retine caldura venita de la soare. Istoria geologica este plina de schimbari ale climei. Dar, pana acum, toate acestea au avut, exclusiv, cauze naturale. Asadar, acum, ar fi prima oara cand omul provoaca o schimbare a climei. Si, desi se considera o fiinta inteligenta, acum, omul o face aproape cu inconstienta.
Istoria planetei-mama este plina de raciri sau incalziri, in asa fel incat e greu de stabilit cat – sau care – dintre anomaliile ultimilor ani sunt consecinte ale ignorantei noastre si cat – sau care – fac parte dintre pulsatiile naturale ale Terrei. „Noi simtim un cumul de efecte. Si marea intrebare care si acum este dezbatuta in comunitatea stiintifica este cat din ceea ce simtim poate fi atribuit schimbarii climei – adica incalzirii globale – si cat fluctuatiilor naturale care oricum ar fi existat ca un fond natural„, spune meteorologul Roxana Bojariu. Desi suntem inclinati sa credem ca generatia actuala este prima care simte concret dereglarea climei, in 1884, la infintarea Serviciului Meteorologic al Romaniei, Stefan Hepites si-a inceput discursul intrebandu-se retoric: “Schimbatu-sa clima?”. Mult inainte, in secolul al XVI-lea, cronicarii notau stupefiati ca au inflorit ciresii in decembrie iar fructele au fost culese in martie. Sa nu uitam ca cele sapte molime biblice din Egipt au avut drept cauza schimbari climaterice grave: secete urmate de inundatii… Evident ca lista fenomenelor ciudate este foarte mare. Numai ca, in cazul schimbarilor actuale despre care vorbesc oamenii de stiinta, fenomenele sunt globale si, sustin unii, inceputul unei noi ordini climatice. Dar altii interpreteaza modificarile ca fiind semnele sfarsitului. Oricum, e de rau…
Cu toate astea, politicienii din tarile care polueaza cel mai mult, refuza sa semneze orice pact referitor la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. „Din pacate, acest protocol de la Kyoto, este valabil pana la sfarsitul anului 2012 si toate eforturile depuse pentru a aplica continuarea sa si dupa aceasta perioada, cel putin pana acum, au esuat„, avertizeaza profesorul Mircea Dutu. Unele studii psihologice ne ingrijoreaza si mai mult: indivizii din specia Homo Sapiens sunt incapabili sa constientizeze pericolul climatic. „Exista studii care demonstraza ca omul nu poate sa asocieze pericolul climatic ca pe unul iminent, terorist, spre exemplu„, adauga el.
De cate ori a luptat cu natura, omul a pierdut. Desecarile, defrisarile, indiguirile, poluarea, toate provoaca, din cand in cand, fenomene dramatice in care oamenii sufera si mor. Cei care raman, continua sa construiasca langa ape, sa modifice cursurile raurilor consumand pentru asta din ce in ce mai mult combustibil din putinul care devine si mai putin. Pe scurt, omul uita de zapada in primavara urmatoare. Iar orice incercare de a sonda viitorul ne infatiseaza o alta lume. In orice caz, mult mai calda. „In toate anotimpurile temperaturile vor creste, dar vor creste mai mult vara si iarna. Vom avea o declansare timpurie a primaverii. Deja avem o medie a declansarii primaverii cu doua saptamani mai devreme in ultimele decenii. Chiar traim schimbarea, iar ea va fi accentuata in viitor, daca nu se vor limita aceste emisii cu efect de sera„, anticipeaza Roxana Bojariu.
Se pare ca omului nu-i ramane decat sa se pregateasca pentru ce e mai rau: poluatorii se inmultesc, omul a ajuns sa modifice geografia in cautarea resurselor tot mai putine iar defrisarile continua cu inconstienta. Natura devine extrema, vanturile devin uragane, furtunile-cataclisme iar campurile-deserturi. Toate anuntand, parca, un efort mondial de a aduce sfarsitul cat mai aproape. Varianta optimista ar fi ca, patind-o tot mai des, grupuri tot mai mari de oameni vor intelege ca trebuie sa-si schimbe atitudinea fata de natura. In fond, pamantul poate exista si fara specia Homo-Sapiens. „Eu cred ca totusi constiinta are legatura si cu meteorologia. Sa nu uitam ca noua din zece victime ale dezastrelor naturale sunt sunt cauzate de fenomene extreme sau extreme hidro-meteorologice. Ei bine, tocmai acest impact major asupra societatii umane ar putea sa duca la o constientizare asupra situatiei actuale si a pericolului care vine din viitor„, spune si meteorologul Silviu Grigore.
Optimistii se bazeaza pe dovezile istoriei care arata ca omul, in diversele sale conflicte a iesit, intotdeauna, invingator. Dar tot istoria arata ca, cu cat omul a amanat rezolvarea unui conflict, numarul victimelor a fost proportional mai mare. Iar aici, daca nu este vorba despre noi, va fi vorba, sigur, despre copiii nostri.
