Dupa cum arata un bilant din 2008 publicat de Initiativa internationala pentru recifuri coraliene (ICRI) si de Initiativa franceza pentru recifuri coraliene (Ifrecor), 19% din recifurile mondiale au disparut dupa al doilea razboi mondial. Aproximativ jumatate dintre ele sunt amenintate sa dispara in urmatoarele decenii.
La nivel mondial, peste 500 de milioane de persoane ar depinde de recifuri pentru a-si asigura subzistenta, a-si proteja coastele maritime, resursele regenerabile si turismul. Cei 600.000 km² de recifuri constituie bariere naturale impotriva cicloanelor si tsunamiurilor care devasteaza coastele. In jur de 30 de milioane de persoane, dintre cei mai saraci din lume, depind in intregime de recifurile de corali pentru a-si asigura hrana, a amintit UNESCO la deschiderea anului international al recifurilor de corali in ianuarie 2008.
La acest bilant al starii de sanatate a coralilor la nivel mondial, realizat la fiecare patru ani, au lucrat 372 de cercetatori si administratori din 96 de tari.
Potrivit aceluiasi raport, 54% din recifurile lumii sunt amenintate de catre dezvoltarea economica si de climat. Dintre acestea, 15% risca sa dispara in urmatorii 10-20 de ani, in special in Asia de Sud est si in Caraibe. Inca 20% sunt amenintate cu disparitia in 20 pana la 40 de ani si nicio masura concreta nu a fost luata pentru reducerea presiunilor exercitate de activitatea omului precum pescuitul, deversarile de ingrasaminte si de produse chimice.
Inalbirea coralilor, legata de incalzirea climatica si de aciditatea apei marine cauzate de cresterea emisiilor de CO2, sunt impreuna responsabile de disparitia lor. Inalbirea se produce atunci cand coralii reactioneaza la stresul provocat de cresterea temperaturii apei, alungand algele microscopice cu care traiesc in simbioza – zooxantele. Daca acestea nu revin in tesutul coralilor, acestia mor.
Potrivit raportului, anii 1998 si 2005, care au fost marcati de 26 de furtuni majore, dintre care 13 uragane, s-au facut vinovati de o inalbire accentuata coralilor. In 2005, aceasta a atins in mod deosebit Insulele Caraibe, Caiman, Jamaica, Cuba, dar si Antilele franceze.
La randul sau, cresterea rapida a aciditatii oceanelor, provocate de absorbtia in mari a dioxidului de carbon produs de activitatile umane, ameninta recifurile care adapostesc un sfert dintre pestii planetei, adica 4000 de specii.
Amintim faptul ca Domeniile si Teritoriile franceze de dincolo de mari poseda o suprafata recifo-lagunara de circa 55.000 de km², adica 10% din suprafata mondiala de recifuri. Polinezia aduna 20% din atolii coralieni din lume, iar in Noua Caledonie exista a doua mare bariera de recifuri.
Potrivit aceluiasi Ifrecor, lagunele si recifurile franceze sunt, cu exceptia zonelor din vecinatatea oraselor, intr-o stare relativ satisfacatoare si intr-un usor pericol, cu exceptia consecintelor generale ale schimbarilor climatice. Aceasta constatare la nivelul teritoriilor franceze, tine de insularitatea colectivitatilor franceze de dincolo de mari, de izolarea lor oceanica si de presiunea demografica foarte limitata in Polinezia franceza si in Noua Caledonie, spre deosebire de tarile asiatice, mai continentale si mai supuse poluarii, ale caror recifuri vor avea un risc ridicat de degradare in urmatoarele decenii, adauga Ilfecor.
Luarea in considerare in politicile publice a fragilitatii recifelor face progrese, in favoarea unei mai bune protejari si a masurilor privind gestiunea durabila a habitatelor si a resurselor, subliniaza ICRI si Ilfrecor. Cei 16.000 Km² de recifuri din Noua Caledonie au fost inclusi in lista Patrimoniului Mondial al Umanitatii. Doua Arii Marine Protejate consacrate recifurilor de corali, au fost stabilite in Pacific de guvernul Statelor Unite si cel al insulelor Kiribati. Presedintele indonezian coordoneaza proiectul „Initiativa pentru Triunghiul de Coral” in sud-estul Asiei, cu credite de la Banca Mondiala si de la mai multe tari din zona: Indonezia, Filipine, Papua Noua Guinee, Australia, Insulele Solomon.
Aceasta ameliorare nu reuseste sa contrabalanseze dezvoltarea generala a societatilor ultramarine care-si urmeaza cursul, indica expertii. ICRI si Ilfecor face un apel la limitarea de urgenta a presiunilor care fragilizeaza comunitatile de corali si le fac mai vulnerabile la episoadele repetate ale ridicarii temperaturii apei marii. Obiectivul este dublu: conservarea patrimoniului natural si protectia litoralurilor, precum si a activititatilor umane sau economice care se dezvolta aici, in fata efectelor previzibile ale schimbarilor climatice.
Sursa: Actu-Environnement
