Lobby-ul pentru si impotriva exploatarii gazelor de sist in Europa se intensifica

0
52
Lobby-ul pentru si impotriva exploatarii gazelor de sist in Europa se intensifica
Lobby-ul pentru si impotriva exploatarii gazelor de sist in Europa se intensifica

Lobby-ul pentru si impotriva exploatarii gazelor de sist in Europa se intensifica, pe masura ce se apropie termenul adoptarii unei lsegislatii in acest sens in cadrul Comisiei Europene si a Parlamentului European.

Comisia si Parlamentul European, laissez-faire pentru gazele de sist

Pe 22 ianuarie, Comisia Europeana a prezentat un cadru legislativ pentru exploatarea gazelor de sist si, in aceeasi zi, Parlamentul European a aprobat revizuirea unei directive privind studiile de impact supra mediului si populatiei in favoarea exploatarii gazelor de sist. Potrivit noilor modificari, aceste studii de impact nu mai sunt obligatorii, ramanand la decizia guvernelor din tarile membre daca ele se vor efectua sau nu. ”Este inacceptabil. Europa nu este Vestul salbatic. Determinarea Consiliului de a-i exclude pe cetateni si autoritatile locale de la procesul de luarea a deciziilor nu va face decat sa sporeasca neincrederea in aceasta sursa de energie”, a spus eurodeputatul italian Andrea Zanoni.

ONG-urile de mediu sustin ca astfel o exploatare de gaze de sist va putea incepe fara acordul comunitatilor locale si ofera ca exemplu al consecintelor unei asemenea regklemetari protestele de la Pungesti impotriva proiectului de explorare al Chevron. De altfel, eventuala obligativitatea a acordului comunitatilor locale ar fi creat in Europa probleme mult mai mari decat in SUA, deoarece densitatea populatiei si numarul localitatilor este mult mai mare in UE, comparativ cu SUA.

Intr-o cascada de articole publicate in mediul online, diverese ONG-uri de mediu au sustinut ca noile relglementari legislative din UE sunt expresia succesului lobby-uului intens al marilor companii energetice, dar si a presiunii pusa pe Comisia Europeana de mai multe state membre UE, in primul rand Marea Britanie, Polonia, Lituania, dar si Romania. Momentul ales de premierul David Cameron pentru a face lobby industriei gazelor de sist a fost ales bine, in perioada in care presedintia rotativa a UE este asigurata de Lituania.

Chiar si Franta, tara care sub actualul guvern socialist s-a opus ferm exploatari gazelor de sist, a semnalat prin ministrul Economiei ca este in favoarea uneiexploatari a gazelor de sits, insa prin alta tehnologie decta fracturarea hidraulica. Franta este un caz special, o tara unde problema gazelor de sist poate fi rezolvata, daca este vointa politica, prin simpla intrerpretare a Constitutiei. Articolul cinci al Constitutiei franceze introduce principiul precautiei in ce priveste tehnologiile si impactul lor asupra mediului. Introducerea acestui principiu s-a facut in 2005. Ramane de vazut cum va arata noua Constitutie a Romaniei la acest capitol.

Masura de a excepta exploatarile de gaze de sist de la intocmirea stuidiilor de impact asupra mediului si comunitatilor a fost adoptata in comisia pentru mediu a PE si va intra in dezbaterea in plen la mijlocul lunii martie.

”Incetati cu aceasta escrocherie energetica si economica”

Un studiu al Institutului pentru dezvoltare durabila si relatii internationale din Paris (IDDRI) sustine ca gazele de sist nu vor produce, asa cum se sutine, un miracol economic in Europa, care sa permita reducerea importurilor de hidrocarburi conventionale. De altfel, gazele de sist nu au dus nicidecum la o revolutie a economiei nici in SUA, sustine IDDRI.

In SUA, gazele de sit au dus la o scadere dramatica a pretului gazelor in ultimii cinci ani, numai ca impactul lor a fost unuo foarte sectorial, sustin autorii studiului. Au cunoscut cresteri industria petrochimica, insa la nivelul PIB-ului progresul nu a fost de cat de 1,2%. Este adevarat ca SUA au devenit astfel un exportator net de gaze naturale (in valoare de 25 de miliarde de dolari in 2012), numai ca daca comparam aceste cifre cu deficitul balantei comerciale a SUA (780 de miliarde de dolari), impactul gazelor de sist este modest. ”Nu exista nicio proba ca gazele de sist au dus la o adevarata renastere a industriei” americane, arata studiul IDDRI. Intre 2007 si 2012, cand a luat avant productia de gaze de sist, impactul asupra cresterii economice a fost foarte redus. Mai mult, pretul energiei pentru consumatorii americani a crescut in aceasta perioada mult laudata pentru scaderea pretului gazelor.

Iar studiul IDDRI sustine ca daca nu a existat un miracol al gazelor de sist peste Atlantic, cu atat mai putin el se va produce in Europa, daca lobby-ul agresiv al marilor companii energetice va avea castig de cauza.

In primul rand, datele geologice arata ca in Europa exista rezerve de gaze de sist mai reduse decat cele din America. ”Un scenariu median arata ca UE ar putea produce cateva zeci de miliarde de metri cubi de gaze de sist pe an in perioada 2030-2035, adica in jur de 3-10% din consumul anual”, scrie studiul IDDRI.

”Revolutia” promisa de marii jucatori de pe piata energiei nu va reduce, in aceste conditii, nici importurile de gaze naturale din Rusia si Qatar (54% din cererea europeana), nici pretul acestor combustibili fosili, care ”vor ramane in mare parte determinati de pietele internationale”, scrie studiul. Productia suplimentara care va proveni din gazele de sist ar putea doar sa faca acesata piata mai favorabila pentru tarile care acum depind de carbune (Polonia) sau de gazele rusesti (Bulgaria, Slovacia, Ungaria). Studiul arata ca, pentru o adevarata dezvoltare durabila, Europa ar trebui sa viseze mai putin visele marilor companii energetice si ale jucatorilor pe bursa petrolului si sa se orienteze ca eficienta energetica si inovatie.

”Consecintele pozitive pentru consumatori si economia americana sunt slabe, fata de cele 500.000 de puturi forate in ultimii ani. Spre exemplu, scaderea pretului gazelor nu a adus beneficii consumatorilor si doar industriei energofage”, scrie studiul IDDRI, care cere sa se inceteze cu ”aceasta escrocherie energetica si economica”.

Miracolul gazelor de sist

Asa cum in spatele protestelor de la Pungesti este vazuta, pe de o parte, revolta legitima a unor comunitati ce-si vede nerespectat dreptul la proprietate, iar pe de alta parte este vazuta mana lunga a Rusiei si ntereselor sale energetice in regiune, tot astfel stau lucrurile si in privinta studiilor precum cel prezentat de IDDRI.

Daca se poate specula ca in spatele IDDRI se ascund interesele energetice ale Moscovei sau ale monarhiilor salafiste din Golf, iata si o analiza in spatele careia se poate vedea mana lunga a lobby-ului companiilor occidentale.

Oxford Analytica arata ca avandul industriei gazelor de sist si a petrolului de sist din SUA conduce catre o crestere teribila a profiturilor rafinariilor si statiilor de lichefiere a gazelor naturale, cu efecte negative insa asupra acestor industrii din alte parti ale lumii. Analiza arata ca aceasta revolutie a resurselor neconventionale aduce profituri mairi rafinariilor americane (legea americana interzice exportul de hidrocarburi nerafinate), care exporta produse cu valoare adaugata mare. Pe piata globala, prin urmare, este de asteptat ca tot mai multe rafinarii europene sa falimenteze, daca politica UE nu va urma pe cea americana, de a exploata intensiv hidrocarburile neconventionale, sugereaza Oxford Analytica. Deocamdata SUA exporta doar produse rafinate, dar un studiu al spionajului german, frecvent citat in 2013 arata ca SUA ar putea deveni si exportatoare de gaze naturale pana in 2020.

Alte informatii de data recenta arata ca gazele de sist sunt viitorul Europei. Spre exemplu, compania energetica San Leon, detinuta de George Soros, a anuntat la finalul lunii ianuarie ca se apropie de un nivel comercial de extractie a gazelor de sist in Polonia. Compania a ajuns sa extrada 1.700 de metri cubi de gaze de sist pe zi in prima faza a forarii, ceea ce inseamna ca va ajunge in curand la un volum zilnic de 200.000-400.000 de metri cubi pe zi. Cat ajuta aceasta realizare pe consumatorii polonezi sau industria locala, materialul publicat de Business Week nu o spune. El arata in schimb ca succesul din Polonia a sporit cu 8% pretul actiunilor lui George Soros la bursa din Londra.

Petrolistii americani si rusi, fiecare cu presa institutele lor

Avand in vedere antagonismul studiilor prezentate de companiile petroliere americane, si de presa si de institutele care le sustin, dar si de petrolistii rusi si institutele si presa care ii sustin pe acestia, cu siguranta una dintre cele doua tabere se inseala, cel putin ca in cazul psihozei provocata de teoria oil peak, in anii ’90.

Exploatarea gazelor de sist va aduce cele mai mari beneficii jucatorilor pe bursa energiei si apoi sectorului industrial respectiv, beneficcile extinzandu-se cel mult pana la ”baietii destepti” din orice tara care detine industrie energofaga. La fel de sigur este si ca, dincolo de profitul licit sau ilicit, strategia gazelor de sist va cantari mult in securitatea nationala a majoritatii natiunilor europene in raport cu Federatia Rusa.

Proiectele de extractie a gazelor de sist aduc profit chiar si inainte de extractie primului metru cub: dovada sunt spagile platite in Polonia pentru acordarea concesiunilor, dar si interesantele (daca nu penalele) fluctuatii de pe bursa din Toronto a actiunilor Gabriel Resources, in cazul Rosia Montana.

Cat ii priveste pe micii consumatori, la fel ca si in cazul american, pretul energiei va creste incet si sigur. Iar in cazul Romaniei cresterea va fi accelerata (conform obligatiilor asumate prin tratatul de aderare de a ”liberaliza” (scumpi) pretul gazelor si al energiei) si potentata reglementarile tot mai dure pentru protectia mediului, de politica certificatelor verzi sau a noii ”componente de piata concurentiala”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here