Lumina care polueaza cerul Capitalei

In urmatorii cinci ani, intreg sistemul de iluminat public din Bucuresti va fi transformat intr-unul ecologic
poluare prin lumina
Becurile stradale din „Micul Paris” vor consuma mai putina energie, iar prin noile abajururi „cut-off”, lumina nu se va mai pierde in eter.

Poluarea luminoasa reprezinta distributia necorespunzatoare a fluxului luminos al aparatelor de iluminat si contraste foarte mari de iluminante cauzate de amplasarea necorespunzatoare a surselor de lumina, potrivit municipalitatii.
In ordinea gradelor de poluare luminoasa, sursele producerii acestui fenomen sunt panourile publicitare, iluminatul arhitectural al cladirilor si monumentelor, reclamele luminoase si iluminatul stradal.

Reprezentantii Astroclubului Bucuresti spun ca poluarea luminoasa inseamna in primul rand o risipa imensa de energie. Iar pentru ca mare parte din aceasta energie se obtine cu precadere prin arderea combustibililor fosili, poluarea luminoasa determina in ultima instanta si poluarea aerului cu emisii de carbon.

Poluarea luminoasa, putin cunoscuta

Coordonatorul PR al Astroclubului Bucuresti, Oana Sandu, ne-a spus ca intentioneaza sa lanseze o campanie de constientizare si informare a publicului cu privire la poluarea luminoasa, care se va axa pe blogging, concursuri in scoli si lobby in randul politicienilor: „Mi-as dori ca, peste cativa ani, bratele stalpilor de pe strazi sa fie indreptate la 90 de grade fata de stalp, iluminatul privat sa foloseasca senzorii de miscare, iar marile magazine, cum e Carrefour-ul, sa nu se mai scalde in lumina pe timpul noptii”.

Potrivit municipalitatii, o parte din dorinta Astroclubului Bucuresti ar trebui sa se implineasca. „Prea putini romani au auzit despre poluarea luminoasa”, ne spune viceprimarul Capitalei, Razvan Murgeanu. „De aceea, am avut o dicutie cu Luxten si, prin urmare, am stabilit ca proiectul lor de inlocuire a stalpilor de iluminat public sa se implementeze pe principiul combaterii acestui tip de poluare. Astfel, in circa cinci ani, toate abajururile vor fi amplasate in asa fel incat lumina nu se va mai pierde in eter”, a subliniat acesta.

Directorul de marketing al companiei Luxten, Silvian Serbanescu, a spus ca, pentru a reduce efectele poluarii luminoase cauzate de iluminatului stradal, Luxten va utiliza aparate de iluminat cu distributia fluxului orientata corespunzator, doar spre suprafata de iluminat si cu flux de scapari mic (cut – off), distributie taiata, care sa nu distribuie fluxul luminos peste planul orizontal. Murgeanu a subliniat ca in zona Floreasca s-au amplasat deja astfel de sisteme de iluminat public.

„Cateva studii legate de impactul poluarii luminoase excesive asupra sanatatii omului releva faptul ca expunerea repetata la lumina artificiala in timpul noptii poate perturba serios secretia de melatonina”, spune reprezentantul Astroclubului Bucuresti, Radu Mihai Gherase. Melatonina este un hormon produs de glanda hipofiza, secretat in special noaptea. Aceasta determina un somn odihnitor si ajuta la regenerarea organismului.

Potrivit lui Gherase, in ceea ce priveste mediul, poluarea luminoasa produce confuzie in randul animalelor (in special in randul pasarilor migratoare, care se dezorienteaza usor din cauza surselor puternice de lumina) si influenteaza relatiile pradator-prada. De asemenea, au de suferit si unele specii de plante, in special cele care infloresc numai in timpul noptii si depind de insectele nocturne pentru polenizare, lumina artificiala impiedicand reproducerea naturala a acestora.

Cetateanul simte lipsa legislatiei

„M-am mutat din camera sub care se afla reclama luminoasa a unui cazinou, iesita cu cel putin 20 de centimetri de sub marginea blocului. Salile de jocuri se afla intr-un imobil in care locuiesc oameni, iar firma de la intrare este gandita ca si cand s-ar afla pe camp. Intensitatea luminii este foarte puternica si pulseaza non-stop”, ne-a spus un cetatean din Capitala.

Acesta se plange de faptul ca patronii cazinourilor obtin foarte usor aprobarile pentru a functiona, merg pur si simplu la Registrul Comertului, se inregistreaza, iar lipsa unor regulamente locale lasa loc de mita pentru functionarii din primarii, dar si pentru administratorii de bloc: „In cazul meu, Primaria Sectorului 2 a emis autorizatie de constructie pentru firma luminoasa, fara a respecta certificatul de urbanism in care era stipulat „acordul” proprietarilor direct implicati.

Functionarul care a facut aceasta magarie mai avea putin si ma batea cand am sesizat problema, iar primarul Neculai Ontanu a ridicat din umeri si nu l-a sanctionat pe functionarul respectiv. Patronii unor astfel de locatii nu sunt de gasit, iar responsabilii salii de jocuri mi-au propus bani sau sa-mi puna obloane, sa ma inchida in casa. Beleaua este ca nici legea nu este foarte clara, sunt lucruri care lasa loc de comentarii.”

Risipa de energie si bani

Se estimeaza ca o treime din energia electrica folosita la noi pentru iluminatul public se risipeste prin aruncarea deasupra orizontalei (in sus) a luminii artificiale, potrivit specialistului din cadrul Astroclubului Bucuresti, Radu Gherase. „Cu alte cuvinte, contribuabilul plateste sume colosale doar pentru a intretine aceasta risipa. Ca sa nu mai vorbim despre iluminatul excesiv, prin care unele zone reusesc chiar sa fie noaptea mai bine iluminate decat in cursul zilei”, a mai spus Gherase.

Desi poluarea luminoasa este un efect nedorit al societatii industriale, reprezentantii Astroclubului Bucuresti subliniaza faptul ca a combate poluarea luminoasa nu inseamna un Bucuresti mai putin viu noaptea, ci un Bucuresti animat cu cap: „Mesajul nostru nu trebuie interpretat: stingeti luminile ca sa ne uitam noi la stele, ci mai degraba: stingeti luminile inutile, dimensionati si orientati corect lampile/proiectoarele, montati dispozitive de iluminat cu senzori de miscare, toate acestea pentru a face economie de energie (bani) si pentru a pastra o ambianta cat mai placuta.”

De altfel, primul pas al campaniei gandite de Astroclubul Bucuresti a fost facut. Romanii interesati sa afle mai multe despre cauzele si efectele poluarii luminoase pot accesa site-ul www.poluareluminoasa.ro.

Legislatie internationala

In Chile este interzisa prin lege amplasarea incorecta a felinarelor si s-au stabilit limite pentru cantitatea de lumina emisa. In orasul Mississippi Mills din Canada, intregul sistem de iluminat public este alcatuit din lampi cut-off (orientate corect la 90 de grade), iar puterea becurilor este de 100 wati doar in intersectii, iar in zonele rezidentiale de 70 wati. Cehia, Noua Zeelanda sau Australia sunt alte regiuni in care iluminatul artificial excesiv se sanctioneaza.

Carrefour, intre estetica si deranj nocturn

De multe ori aud in jur: „Da’ uite ce frumoase sunt toate globurile alea si reclamele luminoase si cladirile iluminate asa frumos si reflectoarele alea de la discoteca, care brazdeaza cerul… Daca tot se pune accentul pe estetica, nimic nu se compara cu frumusetea unui cer nepoluat de lumini artificiale”, spune Gherase.

„Sigla Carrefour mi-a terorizat studentia. Stateam in caminul D din Grozavesti, iar geamul camerei era fata-n fata cu magazinul si noapte de noapte nu ma puteam odihni din cauza luminii care batea in geam”, ne-a spus o fosta studenta care s-a confruntat cu efectele poluarii luminoase. Reprezentantii Carrefour au declarat ca in momentul de fata nu comenteaza pe baza acestei plangeri.

IKEA, intuneric pentru confort

„Foarte putini oameni constientizeaza ca o alta cauza a stresului cotidian consta in iluminatul excesiv si defectuos al spatiilor deschise”, spun reprezentantii Astroclubului Bucuresti. Reclamele luminoase ar trebui amplasate intr-un mod care sa nu creeze disconfort vizual conducatorilor auto sau pietonilor si prin care sa fie evitate suprafetele luminoase mari si cu o schimbare rapida a luminantelor (lumini dinamice).

Un exemplu pozitiv in acest sens vine din partea suedezilor de la IKEA. Astfel, in parcarile din fata magazinelor IKEA, becurile sunt stinse pe timpul noptii, iar sigla nu este exagerat de luminata.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *