Mesajul speciali?tilor elve?ieni în hidroenergie: “Proteja?i cu orice pre? râurile care înc? mai curg liber în România!”
Mesajul specialiștilor elvețieni în hidroenergie: “Protejați cu orice preț râurile care încă mai curg liber în România!”
Mesajul specialistilor elvetieni in hidroenergie: “Protejati cu orice pret raurile care inca mai curg liber in Romania!”
Mesajul specialistilor elvetieni in hidroenergie: “Protejati cu orice pret raurile care inca mai curg liber in Romania!”

WWF-Romania a gazduit seminarul „Energii regenerabile in arii protejate” cu participarea unei delegatii de experti din partea WWF Elvetia, autoritati locale din zona Podisului Hartibaciului (Garda Nationala de Mediu – reprezentanti din Brasov si Sibiu, Inspectoratul Judetean in Constructii, APM Brasov, Administratia Nationala Apele Romane), reprezentanti ai ONG-urilor, ecologi romani, specialisti in hidro-energie si energie eoliana. Scopul seminarului a fost informarea si mobilizarea factorilor interesati din Romania, in vederea abordarii unei viziuni de dezvoltare durabila in ceea ce priveste implementarea de proiecte de infrastructura energetica “regenerabila” in zone de interes natural si cultural deosebit. Aceasta initiativa face parte din Proiectul WWF “Natura 2000 si dezvoltarea rurala in Romania” finantat prin Programului de Cooperare Elvetia-Romania.

Concluziile acestui schimb de experienta au fost clare: Romania are mult de invatat din experienta Elvetiei in ceea ce priveste modul serios si foarte transparent de autorizare, construire si operare a unor astfel de proiecte, care tine cont atat de opinia comunitatilor locale, cat si de impactul asupra biodiversitatii. Cu toate acestea, Elvetia mai are foarte putine sectoare de rauri naturale, neafectate de microhidrocentrale (MHC). La capitolul biodiversitate, Romania sta inca bine comparativ cu Elvetia, mai avand zone cu rauri naturale valoroase, rauri pe care specialistii elvetieni ne sfatuiesc sa le protejam.

In urma seminarului au fost identificate doua mari lacune unde mai avem de lucru pentru a putea sa protejam raurile Romaniei.

Imbunatatirea cadrului legislativ
In cadrul seminarului, participantii au identificat cadrul legal al proiectelor de infrastructura energetica ca fiind veriga cea mai slaba si au sesizat numeroase nereguli documentate atat in prealabil, cat si in teren in timpul vizitei la microhidrocentrala de pe raul Vistisoara: pasajele de pesti inadecvate, lipsa masurilor de verificare a activitatilor menite sa reduca impactul negativ asupra mediului, documentatiile tehnice care nu contin date recent prelevate din teren. Debitele instalate sunt prea mari pentru cat poate sa sustina raul si de cele mai multe ori acestea duc la secarea totala a albiei acestora.

Desemnarea unor zone de excludere (no go) in care construirea MHC-urilor sa fie interzisa reprezinta singura modalitate de a asigura protejarea raurilor de munte cu o valoare naturala ridicata. De asemenea, raurile cu o stare ecologica foarte buna sau cu o morfologie foarte buna trebuie protejate de construirea hidrocentralelor. Acestea reprezinta ultimele protiuni ale ecosistemelor raurilor naturale. Numarul raurilor care inca mai curg liber pe portiuni lungi a devenit foarte mic, iar curgerea continua, fara intreruperi, este un element central pentru protectia impotriva inundatiiilor (in pofida faptului ca hidrotehnicienii vad lucrurile invers, neintelegand beneficiile raurilor naturale cu lunci inundabile in acest proces).

Obligativitatea legislativa de a tine cont de obiectiile populatiei sau ale organizatiilor de mediu face ca un proiect de infrastructura hidroenergetica sa dureaze aproximativ 5 ani in Elvetia, pana sa ajunga in faza de constructie. Pasii nu se sar in aceste proceduri, iar eventualele conflicte se rezolva printr-un referendum in comunitatea locala. Astfel, comunitatile locale au un ultimul cuvant in luarea deciziilor.

Implicarea reala a comunitatilor locale
In Elvetia, comunitatea locala este unitatea principala de implementare si verificare a proiectelor de infrastructura energetica. De asemenea, procesul planificare a proiectelor de infrastructura energetica ia in calcul dezavantajele pentru comunitatea locala prin transpunerea in termeni economici, inclusiv calitativi, a pierderilor din alte domenii, cum ar fi turismul. In Elvetia, peisajul si protejarea acestuia sunt o prioritate pentru comunitatile locale.

Toti cei prezenti au identificat lipsa de implicare a populatiei locale in procesul de decizie ca o a doua veriga slaba in Romania. De asemenea, s-a observat ca necorelarea strategiilor din mai multe domenii (conservare, dezvoltare economica, independenta energetica) duce la luarea de decizii pripite si uneori in necunostinta de cauza, lipsind o abordare integrata, strategica.

“Unde e comunitatea locala?” intreaba partenerii elvetieni. Analizand procedura de planificare a unui proiect de hidro-energie in Romania, devine evidenta nevoia de imbunatatire a cadrului legal, astfel incat sa contina obligativitatea investitorului sa faca dovada ca s-a consultat in mod real cu comunitatea locala – un pas esential pentru pentru a avea un proces decizional bazat pe transparenta. Acest lucru trebuie sa se intample odata cu imbunatatirea dreptului la obiectie in randul celor direct afectati. In momentul de fata, autoritatile si operatorii au doar obligatia de informare a publicului (ceea ce se poate realiza prin publicarea unui anunt intr-un ziar de circulatie locala), neexistand un proces de consultare publica real.

Astfel, atat din prisma cadrului legal care coreleaza interesele comunitatii locale cu beneficiile economice si impactul asupra biodiversitatii, dar mai ales avand comunitatea locala drept unitate principala de implementare si verificare, s-ar putea spune ca in Elvetia proiectele de energie regenerabila merg bine pe fagasul lor. Proiectele da, raurile pe care le afecteaza insa, mai putin. Mai mult de 90% din rauri sunt distruse si aproximativ 60 milioane de franci elvetieni sunt cheltuiti anual pentru masurile de reabilitare. De ce? Expertii elvetieni au remarcat faptul ca in ambele tari se irosesc multe resurse pentru a genera energie, doar pentru ca aceasta este disponibila, pentru ca acest tip de proiecte sunt “pe val”. Ei bine, doar pentru ca un lucru poarta eticheta “verde”, nu inseamna ca functioneaza in armonie cu natura. Experienta lor ne recomanda reducerea consumului ca fiind cea mai buna strategie pentru eficienta energetica.

WWF sustine energiile regenerabile, dar nu cu orice pret! Afla mai multe despre viziunea WWF pe website-ul dedicat raurilor Romaniei. In ceea ce priveste constructiile de tip MHC, sub 3% din raurile din Romania sunt intr-o stare ecologica buna, iar cele peste 500 de microhidrocentrale aflate in diverse stadii de avizare sau functionare au un efect devastator asupra ecosistemelor ce depind de acele rauri. Aici puteti consulta harta cu raurile din Romania, multe cu valoare de conservare ridicata si amenajarile hidroenergetice aflate in proces de autorizare, construire sau operare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here