Daca vulturii din Europa ar putea vota, probabil s-ar inghesui la alegerile euro-parlamentare din iunie, in semn de mul-tumire pentru grija pe care legislativul Uniunii Europene a aratat ca le-o poarta. De-acum inainte, vor avea hrana asigurata, pentru ca fermierii sunt in-dem-nati sa-si lase-n plata Domnului ani-malele moarte pe camp, pe post de os–pat vulturesc. Problema e ca in Ro-ma-nia nu prea mai sunt vulturi. Sau sunt?
vulturi

Pentru ca vulturii din Europa sa nu mai moara de foame, euro-parlamentarii au modificat o prevedere legislativa care interzicea abandonarea de catre fermieri a animalelor moarte pe camp. Daca pana in prezent oamenii erau obligati sa duca la incinerare dobitoacele care-si dadeau suflarea, ei sunt acum incurajati sa le lase unde-au cazut si sa le permita vulturilor sa se ocupe de „eca-risaj”.

Vazuta de la Strasbourg, solutia este simpla: vulturii sunt sanitari ai naturii si pot curata o vaca moarta sau o carcasa de oaie in cateva ore, inainte ca acestea sa intre in putrefactie. Prin urmare, oamenii castiga, pentru ca sunt scutiti de efortul presupus de incinerare; animalele vii, pentru ca nu sunt expuse focarului de infectie pe care l-ar reprezenta cadavrul, iar vulturii, pentru ca se infrupta pe saturate.

In Romania, unde „mortaciunile” se intalnesc nu la tot pasul, dar cu siguranta pe fiecare drum national, aparitia altor cadavre care sa putrezeasca nestingherite pana la aparitia vreunui vultur ar putea sa nu fie o idee atat de buna. Mai ales in conditiile in care aceste pasari au disparut din tara noastra.

Alta era situatia acum 80 de ani, cand hoitarul, vulturul sur, vulturul negru sau zaganul erau prezenti si in Romania. „Vanatoarea si reglementarile sanitare si de utilizare a otravurilor pentru combaterea carnivorelor mari au dus insa la disparitia acestor magnifice pasari din fauna Romaniei. Aplicarea acestei noi reglementari ar putea contribui semnificativ la reintoarcerea lor”, apreciaza Societatea Ornitologica Romana (SOR), care a salutat ieri, printr-un comunicat, decizia Parlamentului European.

PERICOL EPIDEMIOLOGIC
Experti din domeniul sanitar-veterinar stramba insa din nas. Sunt slabe sansele ca resturile animale abandonate sa devina hrana pentru pasari care falfaie destul de departe de Romania, chiar daca ele pot parcurge in zbor sute de kilometri intr-o zi in cautare de hrana, dupa cum a explicat pentru Jurnalul National Alida Barbu, ofiter de comunicare al SOR.

Abandonarea cadavrelor de animale poate avea concesinte neplacute nu doar pentru simtul olfactiv al oamenilor, ci si pentru sanatatea lor si a dobitoacelor ramase in viata. Prezenta unui animal mort reprezinta un risc epidemiologic. Acesta este si motivul pentru care legislatia in vigoare prevede incinerarea nefericitului patruped. Chiar daca animalul a murit in urma unei boli cu caracter individual (infarct, insuficienta renala etc.), nu este prudent sa fie lasat sa zaca pe camp, unde pasc animalele vii, intrucat intra in putrefactie si se dezintegreaza, resturile infiltrandu-se in panza freatica si contaminand sursele de apa din jur, spun specialistii.

Atunci cand a fost promulgata directiva europeana care interzicea abandonarea animalelor moarte si ii obliga pe fermieri sa le distruga prin incinerare, mai multe state, printre care si Romania, au obtinut o derogare pentru zonele greu accesibile. De exemplu, in Apuseni, in locuri unde accesul se face cu dificultate, folosirea unui mijloc de transport moto-rizat fiind imposibila, oamenii au primit permisiunea de a ingropa dobitoacele moarte.

Mai mult, populatiile de vulturi nu obisnuiesc sa se hraneasca in arealele populate de oameni. Sansele ca aceste inaripate sa poposeasca in batatura unui fermier pentru a „neutraliza” un dobitoc mort sunt reduse, potrivit surselor din domeniul sanitar-veterinar.

CU VULTURI SAU FARA VULTURI?
Numaratoarea vulturilor din Romania pare insa a da rezultate diferite in functie de cine o face. „Avem o populatie de vulturi solida in toate judetele”, ne-a decla-rat directorul Garzii de Mediu, Silvian Io-nescu. Acest lucru ar trebui sa fie lim-pe-de, spune el, pentru oricine a traversat vreo-data cu masina o regiune de campie. Din punctul lui de vedere, problema nu este ca n-ar avea cine sa consume rama-si-tele animale.

„Avem probleme destule pe camp, exista mormane de gunoaie, nu avem nevoie si de cadavre”, a spus Ionescu. La atatea resturi menajere aruncate peste tot, vulturii au mancare berechet, iar aplicarea acestei legi ar da situatiei un iz de-a dreptul pestilential. Concluzia lui Silvian Ionescu este ca autoritatile roma-ne trebuie sa cugete pe-ndelete inainte sa joace dupa cum se canta de la Strasbourg si Bruxelles. „Nu toata legislatia europea-na trebuie transpusa in legislatia natio-na-la. Cred ca aceasta problema ar trebui discutata la nivel de agentii de mediu, de ministru al Mediului, pentru ca nu se poa-te aplica direct orice prevedere europea-na. Trebuie sa ne consultam, sa ana-lizam.”

Societatea ornitologica Romana nu are insa incredere in „numaratoarea” facuta de Garda de Mediu. „Ii rugam sa ne spuna exact si noua unde pot fi vazuti vulturii, daca spune ca sunt atat de numerosi. Cu mare placere am vrea sa ii vedem si noi”, a replicat Alida Barbu. Ea a explicat ca SOR isi colecteaza informatiile colabo-rand cu majoritatea specialistilor ornitologi din tara. Reprezentantul SOR mai spune ca nespecialistii pot face confuzia intre vultur si acvila. O alta confuzie frecventa, spune Alida Barbu, este intre vultur si soricarul comun, o alta specie de rapitor mare intalnita frecvent in zona colinara, dar si la campie. Prin urmare, a decide cine se va delecta cu „delicate-sele” abandonate-n camp pare o misiune mult mai dificila decat s-ar fi zis la prima vedere.

„MASURA NU E OBLIGATORIE”
Prevederile adoptate saptamana trecuta vor intra in vigoare in cateva luni, imediat dupa publicarea legii. Amendamentul prevede insa ca fiecare stat in parte o poate interpreta si adopta in functie de propriile interese. „Nu este o prevedere obligatorie, doresc sa subli-niez acest lucru. In amendament se arata ca aceste masuri -pot fi adoptate- de statele membre, nu ca -trebuie adoptate-.

Legea se adreseaza statelor unde aceasta solutie alternativa la colectarea cadavrelor de animale este potrivita, avantajoasa”, a explicat pentru Jurnalul National, europarlamentarul britanic Chris Davies, unul dintre initiatorii proiectului legislativ. „De pilda, la noi in tara nu avem vulturi. In schimb, avem vulpi pe post de pradatori necrofagi. Si cred ca este un lucru bun. De pilda, se poate intampla ca unui fermier sa ii moara o oaie, iar el sa nu stie unde, sa nu o gaseasca. O gasesc insa vulpile si o devoreaza pana sa apuce sa se dezintegreze. Cred ca noi, oamenii, tot temandu-ne de epidemii si tot incercand sa ne construim fel si fel de mecanisme de reglementare si aparare, am scapat din vedere faptul ca mecanismele naturii pot fi mult mai eficiente”, a spus europarlamentarul liberal.


UN AMENDAMENT CU PATRU „NASI”

In reuniunea plenara de la 24 aprilie, Parlamentul European a adoptat un amendament la directiva europeana 1774/2002, care le interzicea fermierilor sa lase-n plata Domnului cada-vre-le animalelor care mor pe camp. Amendamentul a fost propus si sustinut de patru europarlamentari: Chris Davies (Marea Bri-tanie), Satu Hassi (Finlanda), Jens Holm si Asa Westlund (Su-e-dia). Ingrijorarea lor a pornit de la situatia din Spa-nia, un-de specialistii ornitologi au avertizat ca vulturii sunt atat de in-fo-metati, incat au ajuns sa-si caute surse de hrana in statele invecinate. Un exemplar a fost vazut recent tocmai la Bru-xelles, odihnindu-se pe capota unui autobuz. De altfel, au-tori-ta-ti-le de la Madrid isi anuntasera in martie intentia de a-si modifica legislatia nationala pentru a salva populatia de vulturi.

Sursa: Jurnalul National

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here