O livada de nuci cu o suprafata de 3-5 hectare poate asigura unei familii un profit minim de 15-20.000 euro pe an cu un soi de nuc slab productiv. Un soi productiv poate maximiza castigul, mai ales ca se folosesc nu doar fructele, ci si coaja acestora, frunzele, mugurii si lemnul de nuc.
Agricultura inteligenta. Izolat, nucul comun este un pom viguros care poate atinge 35 m in inaltime si 2m in diametrul trunchiului. Mai suplu in cultura, acesta ia forme speciale care-i permit o fructificare maxima, cu randamente de 3-8 tone/hectar si un continut de 40-70% miez. Din endocarp (coaja) se prepara carbune activat si linoleum, iar din mezocarp (coaja verde) se extrag substante tanoide folosite la prelucrarea pieilor. Lemnul nucului se foloseste la fabricarea mobilei de lux si echiparea automobilelor scumpe, la fabricarea instrumentelor muzicale si a parchetelor. Din frunze se prepara vopsele, se extrag substante folosite in industria cosmetica si a farmaceutica si coloranti. Uleiul de miez de nuca este foarte solicitat pe piata alimentara, farmaceutica si cosmetica.
Agricultura inteligenta. Nucul mai este o specie cu o mare plasticitate ecologica, putin pretentioasa fata de sol, cu sistem radicular foarte puternic. Poate fi cultivat pe coaste sau pe terenuri fugitive.
Agricultura inteligenta. In functie de dimensionare si schema de amplasare a puietilor, se identifica trei tipuri de livezi de nuci, respectiv traditionala, semi-intensiva si intensiva. Numarul de puieti la hectar variaza de la un model de livada la altul (100-400 puieti), iar in functie de aceasta depinde si randamentul economic al exploatatiei agricole.
In anul 2010, cu o productie de 34,4 mii de tone de nuca, Romania ocupa primul loc in randul producatorilor din Europa si locul al optulea in lume, dupa China, Statele Unite, Iran, Turcia, Ucraina, Mexic si India. Suprafata cultivata cu nuci a scazut de la 3.800 de hectare in 1989, la numai 1.490 de hectare in 2010.
Infiintarea plantatiilor de nuci: alegerea terenului
Agricultura inteligenta. Desi nu este un soi pretentios, nucul se dezvolta bine pe terenurile cu soluri bine aerate sau cele pe care anterior au fost cultivate cereale, plante leguminoase sau borceaguri, potrivit ghidului dedicat cultivatorilor de nuci, realizat de Oleg Tirsina si publicat de Asociatia Nuciferilor din Republica Moldova. Trebuie evitate terenurile excesiv de umede si fara drenaj, cele cu nivel freatic sub 1,5m, cat si solurile lipicioase, asfixiante, cum sunt cele mlastinoase, sau cele situate in depresiuni, in zone unde se inregistreaza brume tarzii de primavara/ingheturi tarzii de toamna. Cu toate acestea, este indicat ca plantatia de nuci sa fie infiintata in apropierea unei surse de apa, pentru a facilita irigatiile in perioadele secetoase. Saparea unui put sau construirea unui sistem de aductiune prezinta costuri suplimentare.
Datorita radacinilor puternice, nucii pot fi plantati pe terenuri in panta. O inclinatie de 3-6° permite o buna intretinere a solului si un transport usor al fructelor. Plantatia poate fi infiintata si in pante de 6-12° sau chiar 18-20°, avand grija ca randurile sa fie orientate pe directia curbelor de nivel.
Infiintarea plantatiilor de nuci: pregatirea terenului
Terenul pe care va fi infiintata plantatia de nuci trebuie dezmiristite. Apoi, terenul se boroneste, se niveleaza si se dezinfecteaza. Dupa ce sunt parcurse aceste etape, se poate trece la fertilizazarea solului. Se recomanda administrarea a 10-60 tone de mranita, 100 kg P2O5 si 80 kg K2O la un hectar cultivat cu nuci.
Agricultura inteligenta. Inainte de plantare, terenul se parceleaza, niveleaza si se picheteaza.
Pomii altoiti se planteaza primavara devreme. In cazul in care se opteaza pentru plantarea la o distanta de 10 metri intre randuri, dupa schemele: 10x8m (125 puieti/ha), 10x12m (85 puieti/ha), 12x14m (60 puieti/ha) sau chiar cu o densitate mai mica la hectar.
Puietii de nuc se planteaza in gropi. Se recomanda ca gropile de plantare sa se faca in ziua plantarii, pentru a converva un maximum de umiditate, dar acestea se pot face si cu 1-2 zile inainte de plantare. Gropile trebuie sa aiba o dimensiune de 60×60 cm si adancimea de 70 cm, pentru a permite acoperirea radacinilor. In cazul in care se planteaza pomi solitari sau plantarea se face in soluri puternic erodate, gropile trebuie sa fie mai mari, de 1×1 m, si cu o adancime de 80 cm. Se amesteca mranita cu sol pana la aproximativ 2/3 din adancimea gropii, dupa care se taseaza usor acest amestec, astfel incat sa ramana suficient loc liber pentru amplasarea completa a pomului cu toate radacinele sale.
Agricultura inteligenta. Pomul se planteaza pana la acelasi nivel de adancime la care a fost si in pepiniera. Punctul altoirii se pune la nivel cu solul, dar nu mai sus de 5 cm.
Infiintarea plantatiilor de nuci: perioada optima de plantare
Perioada de plantare coincide cu perioada de repaus a pomilor si incepe dupa scoaterea pomilor din pepiniere, respectiv la sfarsitul lunii octombrie-inceputul lunii noiembrie, potrivit specialistilor de la Asociatia Nuciferilor din Republica Moldova. Plantarea din toamna tine de la caderea frunzelor si pana la inghetarea solului (decembrie). Daca solul nu ingheata si temperatura aerului se mentine peste punctul de inghet (peste 0 grade Celsius), nucii pot fi plantati si iarna.
Agricultura inteligenta. Pomii plantati toamna au sanse mult mai mari sa se prinda, comparativ cu cei saditi primavar, deoarece beneficiaza de umiditatea buna din sol. Totodata, perioadele in care solul se mentine la peste plus 2 grade Celsius permit pomilor plantati sa-si reia activitatea si sa apara radacini noi (rizogeneza).
Plantarea de primavara cuprinde perioada lunii martie si prima decada a lunii aprilie, moment ce coincide cu aparitia unor temperaturi pozitive si cu dezghetarea solului. Insa, perioada este scurta deoarece temperaturile ajung repede la punctul biologic al nucului, respectiv peste 10 grade Celsius, iar pomii intra rapid in vegetatie. Imediat dupa plantare, temperatura creste si provoaca pornirea partii aeriene in vegetatie, fara ca partea radiala sa aiba timpul necesar sa formeze radacini noi si sa inceapa procesul absorbtie al apei si altor elemente minerale. Din aceasta cauza pomii plantati in primavara se prind mai greu si reusita lor sta sub semnul intrebarii pana aproape de sfarsitul lunii mai.
Agricultura inteligenta. De multe ori, in aceasta perioada se poate instala seceta pedologica. Astfel, rezultatele in cazul plantarii de primavara pot fi mult mai slabe decat in cazul plantarii de toamna.
Este importanta orientarea randurilor pe directia Nord-Sud, pentru a asigura o cantitate maximala de lumina de-a lungul zilei si a evita umbrirea (cu exceptia terenurilor in panta, unde randurile sunt paralele cu curbele de nivel). Totodata, radacinele trebuie taiate 1-2 cm (fasonare), inainte de plantare.
Infiintarea plantatiilor de nuci: atentie la radacini!
Radacinile nucilor sunt foarte sensibile la loviturile mecanice si mai ales la expunerea pentru mai mult timp la aer sau soare. De aceea, radacinile se protejeaza obligatoriu la transport cu pelicula sau se leaga in saci. Adusi la locul de plantare, nucii trebuie pusi in santuri de 50-60 cm adancime, cu tot sistemul radicular. Radacinele se acopera cu pamant umed. Unii pomicultori recomanda ca pomii sa fie tinuti inainte de plantare una-doua ore intr-o groapa cu apa. De asemenea, pomii nu se scot toti o data din sant sau din groapa cu apa, ci pe rand, in functie de viteza de plantare.
Agricultura inteligenta. Radacinile afectate au capacitatea scazuta de a se reface in timp scurt si nu veti putea cere socoteala furnizorului, deoarece, in cele mai multe cazuri, dupa achizitionare, raspunderea cade pe umerii cumparatorului.
Infiintarea plantatiilor de nuci: soiuri de nuci
Aveti grija de unde cumparati pomii. Cei de la marginea drumului, chiar daca pot fi mai ieftini, nu vin cu certificate care sa ateste ca sunt liberi de virusi sau ca sunt nuci si nu alte tipuri de pomi. Nu putine au fost cazurile in care clientii au fost pacaliti si au ramas cu paguba!
Agricultura inteligenta. Pentru plantare, se recomanda puieti altoiti de nuci de 1-2 ani. Puietii de nuc de 1 an trebuie sa fie cu inaltimea de minimum 20 – 40 cm de la colet, bine lemnificati si cu mugurii sanatosi. Radacinile trebuie sa fie bine dezvoltate, multe si cat mai lungi posibile.
Daca doriti sa accesati fonduri europene nerambursabile prin intermediul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, pentru a infiinta o plantatie de nuci, este bine de stiut ca la evaluarea proiectului se va tine cont daca soiul de nuc folosit este sau nu inscris in Catalogul Oficial al soiurilor, editia 2012. In acest catalog sunt trecute urmatoarele soiuri de nuci: Anica, Cazacu, Chisinau, Ciprian, Claudia, Corjeusi, Costiujeni, Geoagiu 65, Geoagiu 86, Germisara, Jupanesti, Miroslava, Novaci, Ovidiu, Ronutex, Schinoasa, Sibisel 44, Sibisel 252, Susita, Timval, Valcris, Valcor, Valmit, Valrex, Valstar, Velnita si Unival.
Agricultura inteligenta. In cercetarea agricola romaneasca, se evidenteaza specialistiide la SCDP Geoagiu, care, in urma unei munci de cercetare de peste 50 de ani, au creat 10 soiuri de nuc: Sibisel precoce, Sibisel 44, Geoagiu 65, Germisara, Orastie, Sarmis, Sibisel 252, Geoagiu 86, Claudia si Ciprian. Pentru insusirile lor, productivitate, calitate deosebita a fructelor, comportare buna la atacul bolilor, adaptare pentru toate zonele de cultura a nucului, campie si zona de deal, mergand pana la altitudinea de 500 m, aceste soiuri sunt foarte apreciate atat in tara cat si in strainatate. Numai in Romania, aceste soiuri au primit peste 30 de medalii de aur si argint la concursurile republicane de fructe.
Pomul din soiul Geoagiu 65 este de vigoare mica-mijlocie, cu coroana piramidala, rasfirata, bine luminata, ramuri fructifere groase si lungi, garnisite cu formatiuni de rod mixte. Tipul de inflorire este protogin. Florile barbatesti infloresc mult mai tarziu decat cele femeiesti, necesitand polenizatori. Pomul din soiul Geoagiu 65 intra pe rod din anul 6-7 de la plantare si produce foarte mult si in fiecare an. Pomul din soiul Geoagiu 65 rezista bine la ger si are o comportare foarte buna la atacul bolilor specifice, bacterioza si antracnoza. Fructul este mare (15 g), de forma ovoida, cu baza rotunjita si varful ascutit. Coaja de nuca este potrivit de groasa, cu suprafata neteda, de culoare maronie, se sparge usor in mana. Sudura valvelor este buna, dar proeminenta. Orificiul peduncular este mare, dar bine inchis cu fibre. Miezul reprezinta 50 % din greutatea fructului si contine 69% substante grase si 17,5 % substante proteice. Tegumentul este de culoare galbuie-inchis. Gustul este placut aromat. Maturarea fructelor are loc in a doua jumatate a lunii octombrie.
Pomul din soiul Sibisel 44 este de vigoare mijlocie, are coroana piramidala larga, cu ramuri de schelet lungi destul de groase, garnisite cu formatiuni de rod mixte. Tipul de inflorire este protogin, florile femeiesti infloresc cu mult timp inaintea celor barbatesti, necesitand polenizatori. Intra destul de repede pe rod, incepand din anul 6-7 de la plantare, produce mult si in fiecare an. Pomul din soiul Sibisel 44 rezista bine la ger si destul de bine la atacul bolilor specifice, bacterioza si antracnoza. Nuca este mare (14,5g), de forma ovoidala, cu varful ascutit si baza rotunjita. Coaja este subtire, sudura valvelor este buna, dar proeminenta, se sparge usor cu mana, avand culoare maronie-galbuie. Orificiul peduncular este destul de mic si bine inchis cu fibre. Miezul nucii reprezinta 48 % din greutatea fructului, are tegumentul de culoare alb-galbui, este crocant cu gust dulce, placut aromat, se scoate usor din coji si contine 65,4 % substante grase si 18,4 % substante proteice. Maturarea fructelor are loc la sfarsitul lunii septembrie si, uneori, la inceput de octombrie.
Pomul din soiul Germisara este de vigoare mare-mijlocie, cu coroana globuloasa, bine luminata, ramurile de schelet potrivit de groase, garnisite cu formatiuni de rod mixte. Caracterul de inflorire este protogin, florile femeiesti inflorind cu mult inaintea celor barbatesti si, de aceea, necesita polenizatori. Intra pe rod in anul 6-7 de la plantare si produce foarte mult, in fiecare an. Este soiul cu cea mai mare productivitate din sud-vestul Transilvaniei. Pomul din soiul Germisara rezista bine la ger si la atacul bolilor specifice. Fructul este mare (15 g), de forma ovoida, cu baza rotunjita si varful ascutit.
In cazul unor soiuri ca Schinoasa, Cazacu sau Chisinau, raportul miezului poate ajunge la 50-58% din masa fructului uscat. Soiul Cazacu are inflorire protogina: florile masculine infloresc (11-15 mai) cu 6-7 zile mai devreme decat cele feminine (5-15 mai). Intra pe rod in anul 4-5 de la plantare, are productivitate inalta: 3-3,5 (4) t/ha. Este rezistent la ger, seceta, boli si daunatori, iar perioada de vegetatie este 130 zile.
Pomii din soiul Costiujeni au o vigoare mare, formeaza o coroana sferica aplatizata si infloresc timpuriu: florile masculine la 5-11 mai, cele feminine la 15-23 mai. Pomii din soiul Costiujeni sunt sensibili la ger, fructifica neregulat. Este utilizat cel mai des pentru polenizare, dar se pot infiinta si plantatii industriale.
Pomul din soiul Chisinau are crestere moderata, intra in vegetatie tarziu (cu 10-12 zile mai tarziu decat alte soiuri). Are perioada de inflorire tardiva. Inflorirea este protandra: intai infloresc florile feminine (15-22 mai), iar apoi cele masculine (16-24 mai), astfel ca termenele de inflorire a ambelor sexe se suprapun si soiul este autofertil. Formeaza flori si din primii muguri inferiori celor terminali, dandu-i astfel o tendinta de fructificare semi-laterala. Soiul fructifica constant, recolta atingand 2-2,5 t/ha. Pomul din soiul Chisinau este rezistent la ger si la ingheturile tarzii de primavara. Perioada de vegetatie este de 185 zile.
Infiintarea plantatiilor de nuci: irigarea
Norma optima de irigare este de circa 20 l apa/pom/saptamana, dar aceasta poate scadea/creste in functie timp de cantitatea de precipitatii sau lipsa acestora (seceta). Metoda de irigare cea mai recomandata este cea prin picurare. Pe furtun se vor adauga anual cate o picuratoare suplimentara, de o parte si alta a randului de pomi, la o distanta de 0,4m de precedenta.
Infiintarea plantatiilor de nuci: taierile de formare a coroanei
Taierile de formare au ca scop prinderea mai eficienta a tinerilor puieti, proiectarea si intretinerea coroanei pomului, stimularea fructificarii prin eliminarea ramurilor inutile sau moarte. In acelasi timp, taierile de formare vor facilita lucrarile si recoltarea mecanizata prin omogenizarea formelor si a dimensiunilor arborilor. Aceste lucrari se executa in perioada de repaus vegetal al arborilor. Daca trunchiul nucului nu este scurtat la 1,2-1,3 m, el va intra foarte tarziu pe rod. Pentru fiecare 10 cm in plus la inaltimea trunchiului, se adauga cate un an pana la intrarea pe rod.
Totodata, la sfarsitul lunii august, se iau masuri pentru a stopa cresterea puietilor de nuc, in scopul de a-i proteja de ingheturile timpurii de toamna. Pentru aceasta se ciupesc mugurii terminali, situati la capatul lastarilor si se face o musuroire la baza tulpinii pomului, astfel incat sa fie acoperit punctul de altoire spre a-l feri de scaderile bruste de temperatura (15-20cm inaltime).
In cazul in care mugurele principal nu porneste in vegetatie sau porneste foarte slab, se alege un lastar mai viguros, chiar daca e situat la baza trunchiului, si se taie oblic trunchiul la circa 2 mm deasupra acestui lastar.
Infiintarea plantatiilor de nuci: bolile si daunatorii
Principala maladie a nucului este bacterioza, o bacterie care provoaca necroze (pete negre) pe toate organele in crestere (ramuri, muguri, fructe). Ea se dezvolta in conditii de umiditate inalta si temperatura intre 16°-29° Celsius.
Bacterioza (Xanthomonas campestris pv. Juglandis sau Arsura bacteriana a nucului) afecteaza diferite organe ale plantei, potrivit cercetatorilor de la Facultatea de Biologie si Geologie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Pe ramuri si lastari, atacul se manifesta sub forma unor pete alungite care initial au culoare bruna si apoi se innegresc. Din tesutul situat sub pete, se scurge un exsudat care in contact cu aerul se usuca. Frunzele atacate prezinta pete mici, clorotice, situate intre nervuri, care cu timpul devin brune sau negre. Tesutul foliar din dreptul petelor devine fragil, se usuca si se rupe usor. Fructele infectate prezinta pete brune, variabile ca marime, situate pe suprafata epicarpului. Petele sunt de consistenta moale si prezinta un exsudat galben, vascos, care se intareste treptat. Infectia se raspandeste in mezocarpul fructului, apoi in endocarp, iar tesuturile au consistenta vascoasa si se innegresc.
In timpul iernii, bacteria care provoaca Arsura bacteriana a nucului supravietuieste in leziunile de pe ramuri si in fructele atacate care raman in camp. Primele infectii se produc prin stomate, primavara, la 12-14 grade Celsius. Durata de incubatie este de 10-12 zile si este conditionata de temperatura.
Ca masuri preventive, se aplica taierea si arderea ramurilor atacate, folosirea de puieti, altoi si portaltoi sanatosi. Combaterea acestei maladii provocata de Xantonomas Juglandis, cat si a antracnozei (Gnomonia Leptosyla), se face traditional cu produse cuprice in concentratii mici (1%). Primul tratament se va aplica la dezmugurire, folosind o solutie de Zeama Bordeleza 1,5%. Al doilea tratament se efectueaza la aparitia primelor frunzulite, cu acelasi preparat dar cu o concentratie de 0,5%. Al treilea tratament se face la inceputul cresterii lastarilor, cu o concentratie de 0,5%. Cel de-al patrulea tratament se face dupa caderea frunzelor, cand se aplica Zeama Bordeleza, cu o concentratie de 1,5-2%.
O alta boala a nucului este Gnomonia leptostyla sau Antracnoza nucului. Atacul se manifesta pe frunze, fructe si mai rar pe lastari. Frunzele si fructele pot fi atacate in toate stadiile de dezvoltare. Pe frunzele atacate apar pete mici (2-5 mm in diametru), brune, mai mult sau mai putin rotunjite. Antracnoza determina desfrunzirea timpurie a nucului, uscarea si sensibilizarea la ger a lastarilor si deprecierea fructelor. In afara de nuc (Juglans regia) , antracnoza se intalneste si la alte specii ale genului Juglans.
Ciuperca rezista peste iarna sub forma de miceliu in scoarta ramurilor si sub forma de peritecii in frunzele atacate. Ascosporii din asce realizeaza primavara infectiile primare. In cursul perioadei de vegetatie, agentul patogen se propaga prin conidii care produc infectiile secundare. Atacul ciupercii este favorizat de o vreme umeda si calda, in cursul lunii mai.
Pentru combaterea agentului patogen, de la Facultatea de Biologie si Geologie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca recomanda sa se aplice masuri de igiena culturala (strangerea si distrugerea prin ardere a frunzelor cazute) si tratamente chimice, mai ales in pepiniere si plantatii tinere, cu diferite fungicide (Zeama bordeleza 0,50%, Oxiclorura de cupru 0,50 % etc.)
De asemenea, nucul poate deveni gazda „membrilor” speciei Polyporus squamosus, adica Buretele pastrav, ciuperca pastrav, buretele nucului, pastravul de nuc. Acestea cresc izolat sau in grupuri, pe diferiti arbori, vii sau morti, cauzand putrezirea alba a lemnului de foioase (nuc, cires, platan etc.). Se recomanda sa se efectueze controale fitosanitare in scopul depistarii pomilor infectati si indepartarea corpurilor fructifere de la prima aparitie, impreuna cu lemnul bolnav. Ranile se ung cu sulfat de cupru 3% si apoi se acopera cu mastic pentru pomi.
Impotriva daunatorilor pot fi aplicate tratamente specifice, care includ folosirea de insecticide si acaricide. Spre exemplu, Viermele merelor poate fi combatut cu substante precum Actellic, Calipso, Carbetox, Fentron, Imidan sau Meotrin. Acarienii, omizile defoliatoare, paduchele testos si omizile xilofage sunt alti daunatori care va pot da batai de cap.
Agricultura inteligenta. Nucii tineri sunt mai susceptibili atacului bolilor si daunatorilor. De aceea, aplicarea tratamentelor trebuie facuta cu regularitate in perioada dezvoltarii lor, in asa fel incat sa le fie asigurata o crestere viguroasa care va determina, ulterior, recolte bogate pe termen lung.
