„Nu stim cat am pierdut din paduri”

Noul sef Romsilva afirma ca este nevoie de 190 milioane de euro pentru impaduriri masive si pentru protejarea parcurilor nationale pe care le au in administrare.
suprafete defrisate
Noul director al Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva vorbeste pentru „Adevarul” despre necesitatea impaduririlor si despre prioritatea de a combate defrisarile.

Adevarul: Ce este prioritar pe lista dumneavoastra cu obiective?

Florian Munteanu: Cu siguranta, impaduririle. 27% din suprafata Romaniei este ocupata cu paduri, insuficient fata de media europeana de 35% si atunci avem directive sa extindem fondul forestier national.

Este necesar sa extindem fondul forestier cu doua milioane de hectare pana in 2035, deci cam 80.000 de hectare pe an, la care se adauga impaduririle curente de regenerare pe care le facem in fondul forestier. Anul acesta vrem sa impadurim 15.000 de ha in fondul forestier al statului.

A doua problema majora este absorbtia fondurilor UE pentru impaduriri, mai ales in teritoriile apartinand persoanelor fizice. Vom finaliza ghidul de finantare pe baza caruia toti proprietarii de paduri, care au drumuri forestiere sau vor sa faca accesibilizarea fondului forestier, vor putea sa-si faca proiectele.

Romsilva ar trebui sa primeasca de la UE 190 milioane de euro pentru gestionarea ariilor protejate si pentru reconstructia ecologica a terenurilor neimpadurite, in principal a celor din Lunca si Delta Dunarii.

Ce procent din suprafata impadurita a fost defrisata in Romania?

Inca nu avem aceste date care, in mod normal, ar trebui sa fie la Directia Padurilor din Ministerul Agriculturii. Chiar vorbeam cu un reprezentant de aici… si dumneavoastra veniti din productie, si eu vin din productie. Nu se poate sa existe suprafata de padure care sa nu aiba minimum doua controale de fond pe an.

Cele mai multe defrisari se fac in padurile private. In ce masura isi asuma Romsilva responsabilitatea pentru acest lucru?

Aici sunt doua chestiuni pe care lumea nu le pricepe.

Romsilva administreaza padurea statului si, pe baza de contract, paduri particulare ale persoanelor fizice, ale comunitatilor locale si ale persoanelor juridice. Am acum la Pascani o situatie deosebita, avem contract de administrare, dar proprietarii sunt cei care au venit si au defrisat.

Vom purta discutii cu Ministerul Agriculturii si cu Ministerul de Justitie… trebuie sa-i facem si pe domnii judecatori sa inteleaga ca una este proprietatea si alta este administrarea. Iar legea specifica clar acest lucru, dar interesele o anuleaza, desi, cand e vorba de un nenorocit care a taiat 10 arbori ca sa-i puna pe foc, as numi mai degraba acest lucru compasiune sociala.

Culmea este ca exista fond de masa lemnoasa pe piata, nu se poate valorifica, dar totusi omul se duce sa taie in mod nejustificat, asa este mentalitatea lui.

Cum intentionati totusi sa combateti defrisarile?
exploatarea lemnului
Exploatarea lemnului trebuie urmarita riguros

Eu cred ca putem face fata acestui fenomen, dar pe termen lung. Oricum, stiu zone in care locuitorii traiau din furt de lemn, iar datorita amenzilor mari, fenomenul nu mai este de amploare.

Mai grav este atunci cand oamenii sunt incitati la chestii de astea de catre comunitatile locale, ori pentru a scoate pe cineva de pe piata, ori pentru a-si face publicitate… varii interese, iar fondul agricol si forestier se reduce.

Sistemul informational integrat SUMAL, de urmarire a materialelor lemnoase de la locul de obtinere pana la utilizatorii finali, in scopul combaterii defrisarilor, a fost implementat la sfarsitul lui 2008. Rezultatele sunt dezamagitoare pana acum.

De ce?

In prima faza am imbratisat aceasta idee, dar s-a procedat prost in implementare. Numai un an s-a pierdut cu obtinerea avizarilor pentru acest soft, cand se puteau crea cateva centre-pilot de instruire a oamenilor si de implementare, ca dupa aceea, cand sistemul devine operational, oamenii sa stie ce au de facut.

Pe de alta parte, unul poate sa se uite la datele din sistem si sa-mi fure toti partenerii, nu? In aplicatie ar trebui sa intre doar datele esentiale, volumul de masa exploatat, cel prelucrat, nu cine, cum, unde-l prelucreaza si cu ce. Eu asta am semnalat Ministerului Agriculturii. Informatia trebuie sa fie filtrata pentru cei care o vizualizeaza.

Eu zic ca acest sistem a fost construit si cu un interes anume, deci treaba nu-i curata. Plus ca nu mai exista in nicio tara asa ceva. Daca consideram ca, prin SUMAL, furturile vor fi evitate, atunci trebuie sa fim tare naivi. Voi continua discutiile cu autoritatea centrala, pe aceasta tema. Sistemul trebuie suspendat pana devine perfectibil.

Profil Florian Munteanu

S-a nascut in Calugarei, judetul Dolj. A fost:
Sef Ocol Silvic Raducaneni Iasi (1987-1988)
Inspector-sef adjunct al Inspectoratului Silvic Judetean Iasi (1988-1990)
Seful Corpului de Control al Directei Silvice Iasi (1990-1993)
Directorul Directiei Silvice Iasi (1993-1999)
Seful Ocolului Silvic Ciurea – Directia Silvica Piatra Neamt (1999-2000)
Directorul Directiei Silvice Iasi (2001-2005)
Directorul general SC Moloforest SA Iasi (2005-2008)

Ii inghite pamantul!

Un catun din Valea Jiului asezat peste galeriile de mina este amenintat cu disparitia, dupa ce pamantul a inceput sa se lase. Oamenii mai sunt panditi si de un alt pericol, o halda de steril inundata care a inceput sa dea pe dinafara si sa inunde satul.

Lonea Defor, un cartier din localitatea Petrila, este pe cale de disparitie din cauza unei foste exploatari miniere de suprafata care a fost inchisa. Ecologizarea ei a intarziat, iar acum apa adunata in haul din care s-a scos carbune se revarsa peste catun.

Fosta exploatare de huila deschisa in anii”80 si inchisa la fel de repede din cauza slabei productivitati, da batai de cap administratiei locale de la Petrila.

Casele se crapa din cauza galeriilor miniere

In fiecare an, apa adunata in fosta exploatare miniera musca putin cate putin din pamanturile localnicilor si inghite gospodarii.

S-a format un adevarat lac cu o adancime de peste 25 de metri pe o suprafata de 6 hectare, iar o solutie de a stopa dezastrul nu se intrevede pentru ca administratia locala de la Petrila nu are fondurile necesare unui asemenea proiect.

„Cum incep ploile si se topeste zapada, incepe sa iasa apa din halda. Inunda strada, ne afecteaza casele, terenul. In fiecare an vine apa, iar autoritatile zic ca au un proiect, dar nimic concret.

Aici a fost o mica groapa care s-a facut acum un lac imens. A inghitit o casa si le va inghiti si pe restul daca nu se face nimic”, spune Mihai Toterman, un localnic din catunul amenintat.

Oamenii, daca scapa de ape, sunt panditi de un alt pericol. Pe sub casele lor sunt galerii de mina care nu au fost infundate dupa ce s-a exploatat carbunele, iar acum incep sa se prabuseasca.

Infundarea lor sau „rambleierea”, cum se numeste tehnic procedeul, prevede ca intr-o galerie de mina sa se bage steril (n.r. piatra) dupa ce se termina de exploatat carbunele.

Astfel, terenul de deasupra galeriei nu se mai lasa si nu mai pune in pericol cladirile de la suprafata. „Casele se crapa din cauza galeriilor subterane de la mina. Ne afecteaza, eu sunt in miscare cu casa.

O repar an de an pentru ca se tot crapa. Apoi, daca mai vine si apa, trebuie sa plecam. Unde, nu pot sa stiu”, spune Ostolos Ioan, un alt localnic.

Dorin Curtean, city-manager la Petrila, a declarat ca se incearca gasirea unei solutii pentru salvarea catunului si a cerut sprijin din partea Ministerului Economiei.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *