LECTIA DE ECOLOGIE „Din pacate romanii sunt comozi si nu fac efortul de a colecta selectiv deseurile si de a le duce la reciclat”, spune Cristina Dan, o tanara de 27 de ani, care colecteaza selectiv de trei ani, de cand au aparut primele containere colorate in apropierea blocului in care locuieste din cartierul bucurestean Militari.
Desi trebuie sa mearga o statie de autobuz pe jos, pana la containere, spune ca nu vede in asta o corvoada. „Saptamanal sau o data la doua saptamani ies cu o punga mare din plastic plina cu ambalaje din plastic si cu una de hartie plina cu hartie si le duc la reciclat”, spune tanara care este profesoara in Capitala.
Ca ea nu sunt prea multi oameni. Acesta este si unul dintre motivele pentru care suntem asa de departe de tintele de reciclare impuse de Uniunea Europeana, odata cu aderarea la spatiul comunitar. Anul acesta, spre exemplu, Romania trebuie sa recicleze 14% plastic, 60% hartie si 44% sticla si 50% metale. Tintele cresc progresiv pana in 2013 si neindeplinirea lor poate atrage amenzi usturatoare.
Lene sau lipsa infrastructurii?
„Eu nu colectez selectiv. De ce sa fac asta? Pubele nu sunt langa casa, bat drumul pana la ele, se mai si uita lumea ciudat la mine ca umblu cu gunoi dupa mine. Sincer, nu-mi iese nimic din asta”, spune George, care are 30 de ani si lucreaza in IT. Locuieste la doua statii de autobuz de containere si considera „un efort” dusul deseurilor de reciclat atata drum. „Daca as avea la bloc pubele, poate as duce la reciclat”.
Tanara profesoara crede ca romanii sunt atat comozi, dar si lipsiti de infrastructura potrivita pentru reciclare. „Containerele la care duc eu deseurile pentru reciclat nu apartin statului si nu sunt peste tot in Capitala”.
Situatia este similara si in tara, unde unele primarii au investit in colectarea selectiva, altele pur si simplu ignora problema, pana cand sosesc amenzile pe care statul le tot promite.
„Am prieteni care ar vrea sa colecteze selectiv, dar stau in sectorul 5, unde problema este total ignorata”, mai spune profesoara. Ministerul Mediului promite masuri si amenzi, dar si obligativitatea colectarii selective in institutiile publice ale statului. „Astept sa ma duc sa imi platesc taxele si sa gasesc la Administratia Financiara cosuri de gunoi pentru colectarea selectiva”, precizeaza aceasta, desi recunoaste ca este sceptica si crede ca cel mai probabil acest lucru nu se va intampla prea curand. „Promisiuni…suntem cam satui. Poate vedem si actiune”.
Plasticul, din ambalaj, in tricouri
Profesoara spune ca cele mai multe deseuri de ambalaje din casa ei sunt sticlele din plastic, numite PET-uri, si diferite ambalaje de plastic, urmate de hartie. Sticla si aluminiu, doar foarte rar si in cantitati mici, spune ea.
„Uneori, colegii mei de scoala sau chiar elevii, ma iau peste picior ca stau cu gunoiul in casa si nu inteleg de ce fac asta. Eu nu inteleg de ce ei sunt asa de indiferenti si de comozi”.Cristina Dan, profesoara
Banda de transportare a PET-urilor colectate selectiv
Spre exemplu, colectarea selectiva a deseurilor PET este foarte importanta pentru ca, prin reciclarea lor se pot obtine diferite produse, de la tricouri si pulovere, la fulare si jucarii.
Cum se recicleaza PET-urile
* PET-ul devine deseu de ambalaj imediat dupa golirea de continut
* Pentru a fi mai usor de depozitat, trebuie golit de aer
* Se arunca in containerul de culoare galbena
* La statia de sortare, PET-urile sunt impartite in doua categorii: albe (transparente) si colorate (verzi, maro, albastre etc.)
* Apoi PET-urile sunt balotate si transportate la statiile de prelucrare unde sunt spalate si dezinfectate. Li se indeparteaza etichetele si dopurile si sunt transformate in materii prime: fibre din care se fac tricouri, pulovere si fulare si granule sau fulgi din care se fac pilote, umplutura pentru jucarii si mase plastice
Sursa: Evenimentul Zilei
