Guvernele au fost rugate sa faca acest lucru pana pe 31 ianuarie, prin „Acordul de la Copenhaga”, documentul semnat in timpul summitului pentru climat din decembrie.
In unele cazuri, planurile sunt mult mai slabe decat cele exprimate inainte de conferinta – Yvo de Boer, comisarul ONU pentru mediu, a declarat ca promisiunile vor fortifica actiunile ONU, insa grupurile de protectia mediului spun ca nu sunt suficiente.
Angajamentele au fost facute atat de tari dezvoltate cat si de cele in curs de dezvoltare, care impreuna strang aproape trei sferturi din emisiile din lume rezultate din uzul energiei.
Dar putine dintre tarile mice, mai vulnerabile, si-au trimis promisiunile.
„Trebuie mai multa ambitie pentru a ne puta lupta cu schimbarile climatice. Aceste angajamente sunt semnale clare ale dorintei de a duce negocierile catre un final plin de succes”, a declarat Yvo de Boer.
Cele 55 de tari care isi trimit angajamentele sunt statele europene, SUA, Japonia precum si Brazilia, China, India si Africa de Sud, arhitectii acordului de la Copenhaga.
Cele mai multe dintre ele prezinta aceleasi promisiuni facute inaintea summitului din Decembrie, insa altele sunt mai slabe.
SUA, de exemplu, promitea o taiere de 17% a nivelului de gaze cu efect de sera, fata de cel din 2005, pana in 2020 (echivalentul a 3% fata de nivelul din 1990). Dar angajamentul actual prevede o taiere pana la 17%, ceea ce poate insemna multe.
Si Uniunea Europeana slabeste tinta: de la 30% cat promitea la inceput, acum face un angajament pentru doar 20% reducere a gazelor cu efect de sera.
Noua Zeelanda promite insa…nicio reducere, in lipsa unui acord global, iar India s-a retras de la un angajament ferm.
Sursa: Realitatea TV
