Ieri la ora 2.30 GMT, inginerii spatiali au lansat cu succes pe orbita satelitul european de cartografiere a gravitatiei- Goce (Exploratorul Circulatiei Oceanelor si Gravitatiei).
Satelitul va cartografia variatiile minuscule ale gravitatiei Pamantului si va arata noi informatii despre circulatia curentilor calzi din oceane. A fost descris ca unul dintre cei mai eleganti si important sateliti construiti vreodata de oamenii de stiinta europeni.
Satelitul de doua sute milioane de lire sterline, construit de ESA- Agentia Spatiala Europeana, va masura gravitatia Pamantului cu o precizie fara precedent. Datele pe care le va furniza vor fi vitale pentru oamenii de stiinta, care incearca sa inteleaga impactul schimbarilor climatice asupra Pamantului, si, in special, pentru cercetatorii climei, care cauta sa inteleaga cum transporta oceanele caldura in jurul planetei.
” Gravitatia variaza in functie de locul in care esti pe planeta”, spune profesorul Marek Ziebert de la University College din Londra. ” Si toate acesle variatii influenteaza circulatia oceanelor. Goce va furniza informatii cruciale, care ne vor permite sa intelegem, intr-un mod diferit, cum se comporta oceanele”.
Dar Goce are si un design elegant, fiind acoperit de celule solare albastru-argintii. A fost etichetat de fabricantii sai, Thales Alenia Space Italia, ca fiind Ferrari-ul sondelor spatiale, iar Volker Liebig, Director la ESA in cadrul Programului de Observare a Pamantului, l-a descris ca ” o bijuterie a inovatiilor”.
Liebig a mai adaugat ca Goce a fost destinat sa zboare pe o orbita extrem de joasa, la numai 250 km (155 mile) de Pamant, unde va intalni frecarea cu atmosfera rarefiata.
Racheta cu ioni, tip T5, a sondei a fost facuta de QinetiQ in Marea Britanie si va fi lansata constant in decursul misiunii, care va dura douazeci de luni, pentru a mentine Goce pe orbita corecta. In acelasi timp, computerele vor trimite 10 mesaje pe secunda ca sa se asigure ca satelitul se mentine pe orbita, la inaltimea corecta. Goce va folosi, de asemenea, echipamente GPS, care vor calcula exact pozitia si un gradiometru, dispozitiv care poate detecta fluctuatiile a unei milionime de milion din gravitatia Pamantului.
Aceste date vor fi transmise zilnic si folosite pentru a construi un model al formei Pamantului, care va avea o precizie de un centimentru, si, in acelasi timp, puse cap la cap, vor furniza o foarte precisa harta a gravitatiei planetei. „Gravitatia este forta care pune in circulatie oceanele”, a adaugat Dr Mark Drinkwater, om de stiinta care a lucrat la proiectul Goce. „Pana cand vom intelege exact rolul ei, nu putem prezice modul in care marile- si planeta- se vor comporta, pe masura ce clima se incalzeste. De aceea a fost lansat Goce.”
Curentii oceanici preiau o treime din caldura regiunilor ecuatoriale si o transporta la latitudini mai inalte. Unul dintre cei mai importanti curenti este Curentul Golfului, pe care, oamenii de stiinta se tem ca gheata arctica, care se topeste, ii va devia cursul sau il va distruge. Dar pentru a face predictii exacte, ei trebuie sa cunoasca toatele efectele gravitatiei asupra cursului curentului pe toata suprafata Atlanticului.
Problema este ca gravitatia Pamantului nu este constanta. Planeta este aplatizata la poli, de aceea, de exemplu, gravitatia este mai puternica acolo si mai slaba la ecuator. Campurile gazeifere, depozitele de minerale, rezervoarele de apa subterana si straturile de roca produc, de asemenea, variatii ale acesteia.
” Campul gravitational al Pamantului este inegal ca forma”, spune Dr Chris Hughes de la Laboratorul Oceanografic Proudman din Liverpool. ” Fiecare imprefectiune din forma lui va influenta curentii oceanici, care au rol crucial in miscarea caldurii in jurul lumii. Daca vrem sa intelegem cum schimbarea climatica va afecta planeta, va trebui sa avem o imagine corecta asupra campului gravitational. Si, de indata ce vom pune cap la cap informatiile care vin de la Goce, cu inaltimea marilor si fluxul curentilor oceanici- date care sunt oferite de alti sateliti- vom avea o reprezentare mai clara a modului in care marile se schimba, pe masura ce lumea se incalzeste”.
