Romania, inclusiv judetul Olt, este detinatoarea unui capital natural heterogen mai putin fragmentat si alterat, a unei biodiversitati bogate si mai putin erodate decat majoritatea tarilor europene.
In judetul Olt exista unsprezece arii naturale protejate prin lege pentru fauna si flora, arii in care traiesc specii de plante si animale periclitate, vulnerabile sau rare.
Una dintre acestea este padurea Topana. Aceasta este amplasata pe complexul de relief al dealurilor si podisurilor din Platforma Cotmeana, pe raza localitatilor Fagetelu, Topana si Uda, la altitudine minima de 310 m si maxima de 420 m.
Padurea Topana are suprafata totala de 2464,0 ha. Suprafata declarata ca arie protejata de Hotararea Consiliului Judetean Olt nr. 5 din 22.06.1995 fiind de 120 ha. In trecut, padurea avea o intindere mult mai mare, de exemplu, in 1922 avea suprafata de 3200,0 ha.
Arborii au varsta medie de 75 de ani. Multe exemplare depasesc 100 de ani. Este strabatuta de raurile Vedea, Fagetelu si Cioraca, cu afluentii acestora, neavand un debit permanent.
Vegetatia lemnoasa este dominata de garnita sau de cer si garnita, formand asociatii compacte de cereto-garnite. Garnita ocupa 55% din suprafata, iar cerul numai 23%. Diseminat se intalnesc stejarul, gorunul, ulmul de camp, ulmul de munte, artarul tataresc, mai rar jugastrlu si paltin de camp, marul paduret, parul paduret, mojdreanul, ciresul paduret, carpenul, salcamul, paducelul, cornul, sangerul, alunul, scorusul, lemnul bobului, salba raioasa, salba moale, alte specii de diverse esente moi sau tari.
Vegetatia ierboasa este bine reprezentata, caracteristica zonei, cele mai frecvente specii fiind: rogozul de munte, sovarul, firuta, iarba deasa, trestia de camp, golomatul, paiusul, iarba campului, obsaga, sadina, fierea pamantului, scrantitoarea, etc.
Fauna este reprezentata de:
un numar mare de nevertebrate;
amfibieni; tritonul cu creasta, broasca bruna de pamant, broasca de padure, brotacelul;
reptile: soparla de camp, gusterul, sarpele rau, sarpele orb, sarpele de casa, sarpele de apa;
pasari: turturica, uliul porumbar, vanturelu rosu, sorecarul comun, eretele de stuf, buha mare, viesparul, foarte rar, striga, cucul, ciocanitoarea sura, ciocanitoarea pestrita mare, pupaza, silvia de camp, silvia porumbaca, pitulicea mica, pitulicea sfaraitoare, sitarul de padure, mierla, sturzul de vasc, maracinarul mare, privighetoarea, codrusul de padure, pitigoiul mare, pitigoiul de livada, mugurarul, presura barboasa, fasa de padure si altele;
mamifere: vulpea, dihorul, viezurele, jderul de copac, parsul de stejar, pisica salbatica, veverita comuna, soarecele de padure, chitcanul de padure, ariciul, iepurele, mistretul, capriorul, cerbul lopatar, cerbul carpatin, mistretul.
Ariile naturale protejate sunt adevarate „sali de clasa in aer liber” in care copiii pot fi informati cu privire la rolul naturii si necesitatea conservarii naturii si a dezvoltarii durabile.
Pastrarea unor zone valoroase in forma lor naturala reprezinta o componenta esentiala a protectiei mediului, astfel incat valorile naturale mostenite sa poata fi transmise si generatiilor viitoare.
Compartiment PNPSS
ING. Croitoru Ion
Compartiment RPCPPP
ING. Catrina Mihaela
Sursa: Infomediu Europa
