Avem o avere din poluare. Ce facem cu ea?

In 2009 certificatele de CO2 valorau 3 miliarde de dolari. Acum am ramas cu aerul

Romania a reprimit saptamana trecuta dreptul de tranzactionare a „aerului curat” la aproape un an de la suspendarea de catre organismele internationale. Cu toate acestea, cele 300 de milioane de certificate de carbon pe care tara noastra le are ca surplus in urma protocolului de la Kyoto mai valoreaza acum doar 300 de milioane de euro. Si nu prea mai exista cumparatori.
Tara noastra a fost suspendata anul trecut in august de la tranzactionarea certificatelor deoarece Comitetul de Conformare la Protocolul de la Kyoto a gasit ca sistemul de monitorizare si raportare a emisiilor nu era conform cu cerintele.

Romania a primit initial 1,28 miliarde de unitati ale cantitatii atribuite (AAU) in baza protocolului insa, cum anul de referinta a fost 1989, a ramas cu un surplus de 300 de milioane de unitati din cauza colapsului industriei. Toate bune si frumoase numai ca statul nu a reusit sa faca nimic cu acestea. In 2009, certificatele valorau 3 miliarde de euro si se punea problema vanzarii acestora in contextul in care Romania s-a imprumutat 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar International (FMI), Uniunea Europeana (UE) si Banca Mondiala. Numai ca, asa cum copilul cu multe moase ramane cu buricul netaiat, cu cat mai multe institutii s-au ocupat de emisii, cu atat totul a ramas in coada de peste.

Vise si proiecte spectaculoase
Adriean Videanu, ministrul Economiei, visa atunci vanzarea emisiilor si folosirea banilor in realizarea de proiecte energetice. Numai ca de acestea se ocupa ministerul Mediului, unde portofoliul era ocupat de Nicolae Nemirschi. Cum miza era uriasa, certurile au continuat, desi statul avea deja oferte.Erau interesate o serie de conglomerate industriale japoneze, precum Mitsui si Sumitomo, banca de investitii Nomura, traderul Vitol, gigantul rus Gazprom sau state precum Spania. Dar au venit alegerile prezidentiale si totul a fost luat de la zero. Laszlo Borbely a ocupat apoi potofoliul Mediului si nu a trecut mult pana cand si Videanu a fost schimbat cu Ion Ariton.

Intr-un final s-a stabilit, in 2010, si comisia de negociere, formata din ministrul Finantelor, ministrul Mediului, ministrul de Externe, ministrul Economiei si un consilier de la cabinetul primului ministru. Timpul a trecut si ministerul Mediului nu a raspuns la suspiciunile ridicate de organismul international. Iar pretul unui astfel de certificat de emisii scazuse de la 10 euro la 5-6 euro.

Al 12-lea ceas
Cand s-au trezit autoritatile, in vara anului trecut, era deja totul pierdut. Guvernul a inceput in disperare sa inceapa sa rezolve din problemele semnalate dar nu au putut evita suspendarea. A cazut capul lui Nagy Jozsef, seful Agentiei Nationale de Protectie a Mediului (ANPM). Dar politicienii au fost mai departe inconstienti. Borbely inca spera la reluarea tranzactionarii la finele lui 2011. Apoi a fost avansat termenul de februarie 2012. Au venit insa caderile succesive ale cabinetelor Boc si Ungureanu si investirea guvernului Ponta.

Reuters scria acum o luna ca firmele japoneze incearca acum sa profite de caderea preturilor si au oferit Slovaciei 2 milioane de euro pentru 2 milioane de certificate de CO2. Adica un euro pe bucata. La nivel mondial exista o oferta de 5 miliarde de astfel de unitati din partea Rusiei, 3 miliarde din partea Ucrainei si inca un miliard din statele Europei. Iar cererea s-a evaporat. O serie de state doresc raportarea emisiilor pana in 2015, dar deocamdata totul e o nebuloasa la nivel international.

Impreuna cu dreptul statului fusese suspendat si dreptul companiilor private de a-si vinde propriile drepturi de emisii pentru gazele cu efect de sera (EUA), primite in baza directivelor europene.

Termocentralele au primit un respiro
Romania a mai obtinut si din partea Comisiei Europene alocarea din 2013 pana in 2020 a 71,4 milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de sera, care se vor da gratuit pentru termocentralele din tara. Aceasta decizie da un ragaz termocentralelor din Romania, caci altfel ar fi trebuit sa cumpere toate certificatele necesare, ceea ce ar fi scumpit puternic electricitatea. Daca partea buna este ca pretul energiei produse de acestea ramane constant in aceasta privinta, partea proasta este ca termocentralele trebuie sa faca investitii imense pentru ca anual cantitatea va scadea astfel incat in 2020 emisiile alocate gratis sa fie zero. De asemenea, tara noastra a primit mai putine certificate decat Cehia, o tara care nu este nici pe departe cat Romania dar care a fost asigurata cu 107 milioane de certificate. De asemenea, Bulgaria, stat cu o populatie de doua ori mai mica a primit 54 milioane de certificate, adica doar cu o treime sub tara noastra.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *