Suprafata de padure aflata in proprietatea publica a Statului roman a scazut cu 3.028.762 ha, in perioada 1990-2012, prin retrocedari catre persoane fizice si juridice, in urma aplicarii legilor de fond funciar, se arata intr-un raport de audit realizat de Curtea de Conturi, intitulat „Situatia patrimoniala a fondului forestier din Romania, in perioada 1990-2012”. Documentul respectiv subliniaza ca o suprafata de circa 561.168,84 ha a fost retrocedata sau se afla in diferite faze ale procesului administrativ sau juridic de retrocedare, fara sa fie indeplinite conditiile prevazute de lege, cazurile in speta fiind considerate litigioase.
Solicitarile de fond forestier formulate de persoane fizice depasesc 390.000 ha (suprafata de padure detinuta de populatie in anul 1948!…) In anul 1948, suprafata totala a fondului forestier era de 6.486.000 ha (1,87 milioane ha apartinand Statului; 1,33 milioane ha formelor asociative; 1,76 milioane ha comunelor, oraselor, unitatilor de cult si de invatamant si fundatiilor). La 31 decembrie 2010, suprafata totala a fondului forestier era de 6.515.173 ha, din care, in proprietatea publica se aflau 4.363.000 ha, iar in proprietatea privata 2.152.173 ha.
Nedreptati, nedreptati…
Atitudinea de ingaduinta fata de abuzuri risca sa inlocuiasca nedreptatile facute de Stat in 1948 cu alte incalcari ale legii, mai ales dupa anul 2.000, conform documentului citat. Astfel, au fost facute solicitari de reconstituire a dreptului de proprietate de catre persoane fara vocatie succesorala, de catre reprezentanti nelegali sau contestati ai unor forme asociative de proprietate, de catre forme asociative care nu sunt sau nu pot fi continuatoare in drepturi si obligatii ale persoanelor juridice, imputerniciti prin posturi a caror autenticitate nu poate fi verificata, intrucat sunt emise in strainatate, institutii de cult care au avut terenuri forestiere in folosinta si nu in proprietate.
Pana la sfarsitul anului 2010, au fost validate reconstituiri de drepturi de proprietate pentru o suprafata de aproape 3,3 milioane ha, din care, circa 3 milioane ha au fost puse in posesie de catre comisiile locale, ramanand nepusa in posesie si nepredata suprafata de 235.000 ha.
Se estimeaza ca, pana in prezent, aproximativ 561.168,84 ha terenuri forestiere din proprietatea publica au trecut sau sunt pe cale sa treaca, abuziv, in proprietate privata.
Legi strambe
Legea din anul 1991, ale carei efecte se vad si astazi (mai sunt de retrocedat aproximativ 8.000 ha, in temeiul respectivului act legislativ), s-a soldat cu retrocedarea a 344.283 ha de terenuri forestiere, unui numar de 625.696 de proprietari. Efectele s-au vazut: defrisarea padurilor si obtinerea de masa lemnoasa de catre persoane care nu au detinut, in nume propriu, padure, dar au fost membri ai unor forme asociative de proprietate.
La elaborarea Legii nr. 18/1991 s-a avut in vedere respectarea unui principiu: „Vom retroceda cel mult un hectar de padure la 400.000 de fosti proprietari respectiv cel mult 400.000 ha, dar vom salva restul padurilor proprietate privata”. Ulterior, conform concluziei raportului Curtii de Conturi, reconstituirea dreptului de proprietate asupra padurilor a devenit un scop in sine, neglijandu-se faptul ca padurile nu pot fi asimilate terenurilor agricole.
Legea din 1991 a fost modificata in 1997, an dupa care a fost ridicat plafonul retrocedarilor de terenuri forestiere pentru persoanele fizice la 30 ha de familie si au fost introduse noi categorii de „indreptatiti”: composesoratele (forme de asociere in care proprietatile sunt administrate impreuna de catre persoane desemnate in urma votului majoritatii fiecare membru pastrandu-si dreptul de proprietate asupra terenurilor); obsti medievale (nu se precizeaza limite, interpretandu-se ca retrocedari „in integrum”), consilii parohiale, schituri, manastiri, institutii de invatamant (in limita a 30 ha), comune, orase, municipii (nu se precizeaza limite).
In anul 2000, printr-o noua lege, plafonul de 10 ha de persoana a crescut numarul formelor asociative arhaice de proprietate. Situatia retrocedarilor in baza Legii 1/2000 poate fi sintetizata astfel: la sfarsitul anului 2004, unitatile administrativ-teritoriale intrasera in posesia a peste 800.000 ha de padure. Legea din anul 2000 nu si-a consumat efectele nici pana in prezent, razboiul dosarelor blocand o parte din retrocedari.
Intoarcere in timp
Legea 247/2005 extinde principiul reconstituirii drepturilor de proprietate pe vechile amplasamente. In baza normelor legislative au fost depuse cereri de retrocedare pentru 2,6 milioane ha de padure, cu 400.000 ha mai mult decat totalul retrocedarilor anterioare. Proprietatea publica a fost ignorata, fiind create astfel tratamente preferentiale pentru cei care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate. Prin adoptarea Legii 248/2005 si a Legii 261/2008, potrivit raportului citat, a fost reglementata retrocedarea padurilor catre unitatile de cult si, prin urmare, revenirea la situatia de dinainte de anul 1863.
5 miliarde de euro
Analiza volumului taierilor arata un maxim in anul 1992, cifrat la 281.517 mc masa lemnoasa si un minim de 51.900 mc, in anul 2008. Volumul total al taierilor ilegale din fondul forestier aflat in proprietatea Statului si in cea privata a fost de 633.500 mc, in perioada 2005-2011, fiind astfel valorificata masa lemnoasa de peste 80 milioane m.c. La un pret minim de 70 euro/mc de lemn de foc, rezulta ca valoarea taierilor respective depaseste 5 miliarde de euro.
Mai trebuie precizat ca, in anul 2000, ROMSILVA avea in administrare 22 de parcuri protejate, din care 10 nationale si 12 naturale, cu o suprafata de 847.433 ha, din care, 573.143,8 ha fond forestier, si detinea in custodie 84 de rezervatii/monumente ale naturii, cu un fond forestier in suprafata de 11.918 ha.
In perioada 2001-2010 a fost retrocedata ilegal, din parcurile naturale si nationale, suprafata de 89.41.8,2 ha.
Cherestea… din greu…
Potrivit datelor prezentate de Directia Silvica Sibiu, la data de 1 ianuarie 2003, in judetul nostru, situatia fondului forestier se prezenta astfel: 1.246,95 ha – proprietate persoane fizice, 6.173,63 ha – proprietatea composesoratelor, 1.910,47 ha – proprietatea institutiilor de invatamant si culte, 109.460,80 ha – proprietatea pubolica a localitatilor. Sursa citata mai precizeaza ca, la data respectiva, Statului roman ii mai reveneau, in judetul Sibiu, 68.402,15 ha de padure. Edificatoare privind efectele numeroaselor retrocedari realizate dupa anul 2000 este si informatia potrivit careia, in anii 2001-2004, s-au inregistrat cifre record in productia judeteana de cherestea (materie prima solicitata intens la export), respectiv: 49.165 mc, 36.418 mc, 79.416 mc, 91.679 mc (cherestea de rasinoase, de fag, de stejar), conform Directiei Judetene de Statistica. („Anuarul Statistic al judetului – 2005”).
La zi
La finele anului 2012, Directia Silvica Judeteana administra cu fond forestier in suprafata de 114.293 ha, din care: 60.973 ha – proprietate publica a Statului (mai putin cu 6.743,15 ha, fata de situatia inregistrata in anul 2003!), 42.895 ha – proprietate publica a localitatilor, 9.127 ha – proprietate privata a persoanelor juridice, 1.298 ha – fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice.
In loc de concluzii
Potrivt unui studiu realizat de „Greenpeace”, in Romania sunt taiate peste 3 ha de padure, in fiecare ora! ROMSILVA precizeaza, in context, ca, zilnic, la nivel national, sunt exploatate, in medie, 41 ha de padure, o mare parte dintre aceste taieri fiind ilegale, sau furturi… In ce priveste volumul taierilor ilegale, Directia Silvica Sibiu se afla, in prezent,, pe penultimul loc in cadrul Regiei Romsilva!.
