Zonele umede ale lumii sunt in pericol, si in cazul in care continua sa se deterioreze pot declansa asa- numita „bomba cu carbon” care poate influenta foarte mult conditiile incalzirii globale.
Zonele de umiditate contin aceeasi cantitate de carbon prezenta in atmosfera la ora actuala, si in total, ele insumeaza o cincime din toata cantitatea de carbon produsa la nivel mondial.
Aceste terenuri se prezinta sub mai multe aspecte : ele pot fi mlastini, smarcuri, delte fluviale , tundra arctica sau lagune.
Acestea asigura hrana pentru populatia globului printr-un procent de 25 la suta, purifica apa, realimenteaza acviferele si servesc drept scuturi impotriva celor mai violente furtuni de coasta.
Pagubele majore provocate de uraganul Katrina s-au datorat, in mare parte, interventiilor si modificarilor aduse de om deltei fluviului Mississippi.Lipsite de barierele naturale ale mlastinilor, apele s-au revarsat si au indudat vaste portiuni din New Orleans, cauzand daune materiale majore si dislocari sociale.
Din cauza interventiilor nejustificate ale omului, zonele de umiditate ale Terrei au fost reduse pana la 60 de procente pe parcursul secolului trecut. Multe dintre aceste zone au fost drenate cu scopul de a furniza terenuri agricole.. Poluarea, construirea de baraje si canale sau dezvoltarea urbana au contribuit in mod direct la distrugerea unora din ele.
Astazi, zonele umede inseamna 6% din totalitatea zonelor terestre si daca sunt perturbate pot emana in atmosfera cantitati uriase de gaze cu efect de sera .
„Noi ii spunem bomba cu carbon” , a declarat Paulo Teixeira, coordonator al unei importante conferinte despre zonele de umiditate, tinuta in Brazilia. „Este o situatie destul de inselatoare.”
Sapte sute de oameni de stiinta internationali au participat la conferinta in cautarea unor mijloace de a proteja zonele periclitate.
„Prea adesea, in trecut, oamenii au considerat, pe negandite, zonele de umiditate ca o problema care ar avea nevoie sa fie solutionata, desi aceste zone sunt esentiale pentru mentinerea bunastarii si sanatatii planetei”, a declarat Konrad Osterwalder, subsecretar al Natiunilor Unite, participant la intrunirea din Brazilia.
Atata vreme cat omul va continua sa ia parte la incalzirea globala, mediul inconjurator va incepe sa aiba efecte asupra zonelor de umiditate.
O incalzire a pamantului contribuie la evaporarea apelor din mlastini, si cresterea nivelului apelor marilor va schimba salinitatea acestora sau le-ar putea inghiti complet.
Incalzirea globala contribuie, de asemenea, si la topirea tundrei arctice, care este o zona umeda inghetata continand milioane de tone de carbon. Pe masura ce aceasta se incalzeste, emana carbon care contribuie la propria-i distugere.
„Topirea permafrostului poate fi de neoprit”, a mai declarat un alt participant activ la conferinta, Eugene Turner, membru al Universitatii de Stat din Louisianna.
In urma conferintei s-a declarat ca, pentru publicul general, imaginea zonelor de umiditate este o problema conceptuala.
Prin urmare, organizatorul conferintei, Paulo Teixeira, a spus ca oamenii ar fi dispusi sa salveze padurile tropicale, insa nu au adoptat aceeasi pozitie cu privire la salvarea mlastinilor.
