Cat s-a taiat si ce a ramas din padurile Romaniei. Ce arata raportul de audit al Curtii de Conturi

Liber la defri??rile p?durilor din România
Cat s-a taiat si ce a ramas din padurile Romaniei. Ce arata raportul de audit al Curtii de Conturi
Cat s-a taiat si ce a ramas din padurile Romaniei. Ce arata raportul de audit al Curtii de Conturi

Suprafata fondului forestier in proprietatea publica a statului s-a redus in ultimii 20 de ani cu peste 3,02 milioane hectare datorita retrocedarilor catre persoane fizice si juridice, releva raportul de audit al Curtii de Conturi privind ‘Situatia patrimoniala a fondului forestier din Romania, in perioada 1990-2012’. „In perioada 1990-2012, suprafata fondului forestier-proprietatea publica a statului s-a redus cu 3.028.762 ha, prin retrocedari catre persoane fizice si juridice, ca urmare a aplicarii legilor de fond funciar. Procesul de retrocedare a terenurilor forestiere catre fostii proprietari sau catre urmasii acestora este inca in desfasurare”, se arata in raport.

Daca la finele anului 1990 suprafata fondului forestier era de 6.367.660 hectare, din care suprafata padurilor 6.248.990 hectare si alte terenuri 118.670 hectare, dupa 20 de ani, respectiv la finele anului 2010, suprafata fondului forestier era de 6.515.173 ha, din care in proprietatea publica doar 4.363.000 ha si in proprietatea privata 2.152.173 hectare. In proprietatea publica a statului se aflau 3.338.898 hectare, din care 3.224.951 hectare acoperite efectiv cu paduri, iar 113.947 hectare alte terenuri.

Potrivit raportului Curtii de Conturi, o suprafata de circa 561.168,84 hectare s-a retrocedat sau se afla in diferite faze ale procesului administrativ sau juridic de retrocedare, fara a fi indeplinite conditiile prevazute de lege, acestea fiind considerate cazuri litigioase. „Modificarea regimului de proprietate prezinta interes in legatura cu problema integritatii si dezvoltarii fondului forestier, in conditiile in care noile categorii de proprietari manifesta atitudini diferite in legatura cu mentinerea folosintei de padure si/sau cu o eventuala extindere a acesteia”, mentioneaza raportul.

In anul 1800, suprafata impadurita din provinciile istorice romanesti era de 8.500.000 hectare de padure, adica 36% din teritoriu, suprafata care s-a redus continuu, in principal, ca urmare a reformei agrare din 1864 si a legii privind infiintarea izlazurilor comunale din anul 1920. Astfel, peste un milion de hectare de paduri au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind defrisate, in vederea transformarii in pasuni. Dupa adoptarea Constitutiei si etatizarea (nationalizarea) padurilor ca fiind ‘bun al intregului popor’, in anul 1948, suprafata fondului forestier era de 6.486.000 hectare.

Romania ocupa locul 13 din punct de vedere al procentului de impadurire, situandu-se cu 5,1 procente sub media europeana de 32,4%. Din punct de vedere al suprafetei de padure raportata la numarul de locuitori, Romania se situeaza pe locul 10 la nivel european cu 0,30 ha/locuitor, primele locuri fiind ocupate de tarile nordice (Finlanda, Suedia si Norvegia).

Potrivit documentului, cele mai mici procente de impadurire se inregistreaza in zonele de campie, iar cele mai afectate zone sunt Campia de Vest (3,2% grad de impadurire), Campia Baraganului (3,5% grad de impadurire), Campia Moldovei (4,1% grad de impadurire), Campia Olteniei (5,3% grad de impadurire), Campia Transilvaniei (6,8% grad de impadurire). (Agerpres)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *