CE: tendintele in materie de tratare a apelor urbane reziduale sunt pe drumul cel bun

CE: tendin?ele în materie de tratare a apelor urbane reziduale sunt pe drumul cel bun
CE: tendintele in materie de tratare a apelor urbane reziduale sunt pe drumul cel bun
CE: tendintele in materie de tratare a apelor urbane reziduale sunt pe drumul cel bun

Conform celor mai recente date privind tratarea apelor reziduale in Europa, s-au realizat o serie de imbunatatiri in ceea ce priveste colectarea si tratarea apelor reziduale, in ciuda mentinerii unor disparitati importante intre statele membre. Statele cu rezultate deosebite in acest domeniu, precum Austria, Germania si Tarile de Jos, respecta in mare masura standardele minime stabilite de UE cu privire la tratarea apelor reziduale, alte cateva state membre avand rezultate foarte apropiate. Statele membre mai noi, care au pornit de la un nivel de baza mai modest, si-au imbunatatit si ele, in general, practicile de colectare si tratare a apelor reziduale, in pofida ratelor mai mici de conformare. Aceste progrese au fost realizate cu un ajutor important pentru investitii din partea UE, in valoare de 14,3 miliarde EUR pentru perioada 2007-2013.

Janez Potočnik, comisarul pentru mediu, a declarat: „Tratarea apelor reziduale constituie un test fundamental pentru societate: avem grija sa curatam murdaria pe care o generam sau poluam mediul de care depindem? Constat cu bucurie ca tendintele in materie de tratare a apelor reziduale sunt pe drumul cel bun si ca actiunile Comisiei, care imbina sprijinul financiar si, cand este cazul, actiuni judiciare drastice, aduc beneficii cetatenilor Europei.”

Raportul arata ca marea majoritate (91 %) a apelor incarcate cu poluanti din orasele mari din UE sunt supuse unei tratari mai riguroase, ceea ce reprezinta un progres considerabil fata de situatia din raportul precedent (77 %).

In plus, o mai buna tratare a apei si reducerea evacuarilor de ape uzate netratate in mediu au imbunatatit fara indoiala si calitatea apei pentru scaldat (a se vedea IP/13/445). La inceputul anilor ’90, calitatea apei era excelenta in numai aproximativ 60 % din zonele pentru scaldat, in timp ce astazi acest lucru este valabil pentru 78 % din zonele pentru scaldat.

In temeiul legislatiei UE adoptate in 1991, statele membre au obligatia sa puna la punct sisteme de colectare a apelor urbane reziduale si trebuie sa se asigure ca apa care intra in sistemele de colectare este supusa unei tratari „secundare” adecvate, pentru a se elimina poluantii. Apele reziduale care ajung in zone sensibile (cum ar fi zonele pentru scaldat sau rezervoarele de apa potabila) trebuie sa fie supuse unei tratari suplimentare, mai riguroase.

Ultimul raport acopera perioada 2009-2010, iar principalele sale constatari sunt urmatoarele:

  • Ratele de colectare se situau la niveluri foarte ridicate, 15 state membre colectand 100 % din incarcatura totala cu poluanti. Toate statele fie si-au mentinut, fie si-au ameliorat rezultatele anterioare, insa ratele de conformare au ramas sub 30 % in Bulgaria, Cipru, Estonia, Letonia si Slovenia.
  • Ratele de conformare in ceea ce priveste tratarea secundara sunt de 82 %, cu patru puncte procentuale mai mult decat in raportul precedent. Exista insa diferente enorme intre statele UE-15, in care ratele se situau in intervalul 90-100 %, si UE-12, unde rata medie de conformare era de 39 %.
  • Ratele de conformare in ceea ce priveste tratarea mai riguroasa a apelor uzate in vederea combaterii eutrofizarii sau a reducerii poluarii bacteriologice, factori potential nocivi pentru sanatatea omului, se situau, la nivel global, la 77 %. Rata medie de conformare inregistrata in statele UE-12 era de numai 14 %, in timp ce in Austria, Germania, Grecia si Finlanda aceasta era de 100 %.
  • Portiunea din teritoriul UE desemnata ca zona sensibila a crescut cu doua puncte procentuale fata de raportul precedent, ajungand la aproape 75 %. Cea mai mare crestere s-a inregistrat in Franta si in Grecia.

Conform raportului, marea majoritate (91 %) a apelor incarcate cu poluanti din orasele mari ale UE sunt supuse unei tratari mai riguroase, ceea ce constituie un progres considerabil fata de situatia din raportul precedent (77 %). Totusi, o anexa la raport in care se compara situatia din 27 de capitale europene include un avertisment: doar 11 din cele 27 de orase dispuneau de un sistem adecvat de colectare si tratare a apelor uzate, in ciuda faptului ca standardele in materie au fost stabilite cu mai mult de 20 de ani in urma.

Context

Orasele si asezarile din intreaga Uniune Europeana au obligatia sa respecte dispozitiile Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale in ceea ce priveste colectarea si tratarea apelor lor urbane reziduale. Apele uzate netratate pot fi contaminate cu bacterii si virusi daunatori, prezentand, prin urmare, riscuri pentru sanatatea publica. Aceste ape contin, de asemenea, substante nutritive cum ar fi azotul si fosforul, care pot sa fie daunatoare pentru apele dulci si pentru mediul marin prin stimularea cresterii excesive a algelor care inhiba dezvoltarea altor forme de viata, un proces cunoscut sub numele de eutrofizare.

Directiva prevede tratarea biologica a apelor uzate, denumita „tratare secundara”, iar in bazinele hidrografice ale apelor din zonele deosebit de sensibile sunt prevazute tratari mai riguroase. Pentru statele UE-15, toate termenele prevazute de directiva au expirat, dar statele membre ale UE-12 au prelungit aceste termene, ultimul urmand sa expire in 2018.

Fondurile de coeziune si Fondul european de dezvoltare regionala joaca un rol decisiv in punerea in aplicare a directivei. In 2009, au fost alocate 3,5 miliarde EUR, iar in 2010 – 9,7 miliarde EUR pentru proiecte de infrastructura legate de epurarea apelor uzate, Polonia beneficiind de 3,3 miliarde EUR, Romania de 1,2 miliarde EUR, iar Ungaria de 600 de milioane EUR. Pentru intreaga perioada de programare 2007-2013, contributia UE la investitiile legate de tratarea apelor uzate este estimata la aproximativ 14,3 miliarde EUR.

Ratele de conformare au fost mai ridicate atunci cand au putut fi recuperate costurile si s‑a respectat principiul „poluatorul plateste”. Comisia promoveaza conformarea printr-un dialog continuu cu statele membre si, atunci cand este necesar, prin proceduri in constatarea neindeplinirii obligatiilor, unele initiate in 1997. Astfel de proceduri in constatarea neindeplinirii obligatiilor sunt in continuare in curs impotriva a zece state membre.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *