Comoara ascunsa din adancul Marii Negre

Un biolog roman a descoperit mai mult de un kilometru de recif de stridii la Strandja.

Dupa aproape 10 ani petrecuti in lumea vietuitoarelor subacvatice si a scufundarilor, biologul Dragos Micu, de la Institutul Roman de Cercetari Marine din Constanta, a avut sansa unei descoperiri fabuloase. Aceasta este considerata chiar de tanarul cercetator, cel putin pana acum, varful unui aisberg profesional.

In cadrul unei expeditii de explorare subacvatica a descoperit pe fundul Marii Negre un recif de stridii lung de mai bine de un kilometru. Acum isi pregateste pasii pentru viitoarea expeditie la locul unde se afla cea mai spectaculoasa comoara a Marii Negre.

Ideea primei expeditii, cea din vara lui 2007, avea in ea amestecate in parti egale o doza de rutina si tentatia explorarii unor teritorii noi, atat de fascinante, cum sunt cele subacvatice. Impreuna cu Valentina Todorova, si ea de profesie biolog in cadrul Institutului de Oceanologie al Academiei Bulgare, aveau “misiunea” de a explora zona de coasta a tarmului bulgaresc al Marii Negre pentru cartarea habitatelor marine, parte a unui proiect comun romano-bulgar, finantat de guvernul olandez, in cadrul programului Natura 2000.

Ajunsi in partea de sud a litoralului bulgaresc, aproape de apele turcesti, au auzit de la pescarii din zona de configuratia reliefului subacvatic si li s-a parut curios sa afle de existenta “constructiilor” asemanatoare cu niste ziduri mancate de vreme si erodate de apa. Curiozitatea cercetatorului i-a indemnat sa se apropie de zona in cauza, si nu mica le-a fost mirarea cand au descoperit ca cetatea cu ziduri dantelate, multicolore este, de fapt, un recif de stridii de un farmec aparte.

Zona de atractie si pentru scufundatori

Ostrea edulis, varietatea de stridii existenta in Marea Neagra, face parte din familia “europeana” a stridiilor si este ceva deosebit in lumea scoicilor din intreg Oceanul Planetar. Stridiile sunt moluste bivalve, asemenea midiilor, care se caracterizeaza prin fixarea pe substrat sau, in cazul recifului din sudul Marii Negre, una peste alta.

Este o aglomerare de stridii, aflate acum in stare latenta sau de declin, depuse in timp in movile a caror inaltime depaseste in unele locuri chiar 10 metri. Se poate spune ca vechimea acestor depuneri este de peste 2.000 de ani, printre aglomerarile care formeaza reciful fiind gasite si amfore sau vase de lut. Descoperirea a fost facuta in larg, la o distanta de aproape un km de tarm si la o adancime de aproximativ 20 metri. Sunt sute de metri de astfel de depuneri, avand forme neregulate, dar pline de mister pentru scufundatorii care se aventureaza in preajma lor.

Din acest punct de vedere, reciful ar putea reprezenta chiar un punct de atractie pentru amatorii de scufundari, a caror pasiune si dorinta de a descoperi locuri noi, fascinante poate fi rasplatita pe deplin. Zona recifelor este o zona “populata” intens, aici fiind remarcata o biodiversitate de vietuitoare, de la alge pana la pesti de diferite specii si marimi.

Stridiile – “Delicatese” marine la mare cautare

Elementul inedit al descoperirii il reprezinta faptul ca aglomerarea depunerilor de stridii a format un recif. Stridii traiesc si-n alte zone ale Europei, la fel ca si peste tot in lume, in mediul subacvatic, dar nicaieri ele nu au format o depunere de o asemenea anvergura. Astfel de vietuitoare marine au fost intalnite si-n a-pele romanesti, prezenta lor fiind consemnata in lucrarile biologilor Gh. Borcea si Grigore Antipa, la inceputul secolului trecut. Cu timpul insa, ele au disparut, iar tentativele de reintroducere in ecosistem prin acquacultura sunt destul de timide. Implementarea lor ar fi posibila, dar acum ea tine mai mult de un hobby al unor mici intreprinzatori, ce-i drept unul destul de costisitor.

Romanii s-au dovedit a fi reticenti la delicatesele gastronomice marine, privindu-le mai mult ca un “moft”, fiind mai degraba conservatori cand vine vorba de meniul lor si preferand porcul si gaina din batatura. Grecii, spre exemplu, avand o “civilizatie” marina ceva mai dezvoltata, investesc si se bucura de succese semnificative in afaceri pe masura. Costul unui kilogram de stridii este foarte piperat, dar in multe tari ale Uniunii Europene, “scoicile” se vand bine si reprezinta o delicatesa marina, la mare cautare.

O noua expeditie, in primavara

In plan profesional, Dragos Micu a trait o imensa satisfactie la descoperirea comorii din adancul Marii Negre.
Isi aduce aminte ca, la vremea respectiva, impresionat de tabloul pe care adancurile marii le aratau a avut un sentiment de uimire si in acelasi timp de satisfactie, comparand experienta cu cea traita in fata cascadei Niagara sau a Marii bariere de corali din Australia.

La revenirea in tara a fost privit admirativ de unii dintre colegi pentru “reusita” sa si pentru sansa de care a avut parte in expeditia intreprinsa. Acum, biologul constantean pregateste viitoarea expeditie din primavara acestui an. Este sigur ca la Strandja, unde s-a descoperit reciful, este mult mai generoasa si crede ca va avea parte si de alte aglomerari de stridii, poate unele dintre ele vii, care ar putea deveni rezervatii si, de asemenea, ca Marea Neagra nu si-a aratat toate comorile in fata cercetatorilor.

Doar fonduri sa fie pentru organizarea si derularea unor proiecte viabile care sa permita cunoasterea a cat mai mult din bogatia adancurilor marii. Daca globetrotterii colinda uscatul continentelor, Dragos Micu este un “calator” al adancurilor, avand la activ mai multe expeditii intreprinse in Marea Neagra, Marea Nordului si Marea Mediterana, cele mai placute amintiri vizavi de peisajul descoperit fiind cele din Corsica.

Desigur, si-ar dori sa lucreze intr-un laborator de “afara”, sau sa ajunga in apele Pacificului, dar deocamdata este multumit cu “lumea” lui de la institutul constantean, pasiunea pentru biologie si taramul subacvatic, in special, luand fata, cum se spune, viselor cu masini scumpe si distractii extravagante.

Un “calator” al adancurilor

Dragos Micu (34 ani) este nascut la Piatra Neamt, a urmat cursurile Facultatii de Biologie din cadrul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, dupa care a ajuns la Constanta, unde lucreaza si in prezent la “Institutul Roman de Cercetari Marine”, “hranindu-si” vechea pasiune a biologiei marine.

De mic a fost pasionat de scufundarile in apele Marii Negre, dar pe atunci nu era decat ceva intre o “balaceala” de copii si cautarea unui tinut misterios, concediile parintilor la mare fiind prea scurte pentru cat ar fi vrut Dragos sa stea si sa descopere in lumea de sub luciul apei.

Este cercetator stiintific si totodata doctorand al Universitatii din Groningen (Olanda), in prezent pregatindu–si teza de doctorat despre molustele din Marea Neagra. Este pasionat de scufundari, de “arheologia” adancurilor si de fotografia si filmarile subacvatice.

Sursa: Adevarul

Articole similare

„Reprezentanții industriei și comercianții ar trebui să perceapă sistemul de garanție-returnare mai degrabă ca o mare oportunitate”

CursDeGuvernare.ro a organizat în cursul săptămânii trecute o conferință pe marginea proiectului de hotărâre privind sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi,...

ABC-ul sistemului garanție-returnare. Tot ce trebuie să știe consumatorii

Sistemul de garanție-returnare este noul subiect care scindează opinia publică din România în ultima perioadă. Discuțiile din spațiul public relevă însă multă...

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,678FaniÎmi place
88CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

„Reprezentanții industriei și comercianții ar trebui să perceapă sistemul de garanție-returnare mai degrabă ca o mare oportunitate”

CursDeGuvernare.ro a organizat în cursul săptămânii trecute o conferință pe marginea proiectului de hotărâre privind sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi,...

ABC-ul sistemului garanție-returnare. Tot ce trebuie să știe consumatorii

Sistemul de garanție-returnare este noul subiect care scindează opinia publică din România în ultima perioadă. Discuțiile din spațiul public relevă însă multă...

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

Ce schimbări aduce pentru consumatori și industrie proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare? O analiză Zero Waste România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru...

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...