O echipa de cercetatori italieni a efectuat o analiza sistematica a tuturor cercetarilor stiintifice efectuate asupra culturilor modificate genetic in ultimul deceniu. Oamenii de stiinta condusi de Alessandro Nicolia, un biolog de la Universitatea din Perugia, au colectat si evaluat 1.783 de cercetari publicate intre 2002 si 2012 pe tema organismelor modificate genetic (OMG). Efortul urias a necesitat 12 luni de munca, analiza cuprinzand toate aspectele referitoare la siguranta organismelor genetice, de la modul in care interactioneaza cu mediul pana la posibilitatea de a afecta oamenii si animalele care le consuma.
„Scopul nostru a fost de a crea un singur document in care oamenii interesati de acest subiect, indiferent de nivelul lor de expertiza, sa poata avea o perspectiva generala asupra eforturilor stiintifice depuse pana acum de cercetatori referitoare la siguranta culturilor modificate genetic”, a declarat Nicolia. „Am incercat sa oferim o perspectiva echilibrata referitoare la ce a fost dezbatut pana acum, care au fost concluziile la care au ajuns oamenii de stiinta si care sunt subiectele inca in dezbatere”, a mai spus cercetatorul italian.
Care este cea mai importanta concluzie la care au ajuns oamenii de stiinta in urma analizarii celor 1.783 de cercetari efectuate pana acum? „Cercetarile stiintifice realizate pana acum nu au identificat niciun pericol semnificativ asociat folosirii de culturi modificate genetice”, se arata in analiza publicata in jurnalul stiintific Critical Review of Biotechnology.
Per total, literatura stiintifica de specialitate era extrem de favorabila agriculturii OMG.
Mai intai, cercetatorii s-au concentrat asupra efectelor pe care culturile OMG ar putea sa le aiba asupra biodiversitatii, iar rezultatul a fost clar: nu au fost descoperit dovezi care sa ateste ca aceste culturi afecteaza speciile native. Mai mult, analiza a relevat ca, mai degraba, culturile non-OMG reduc biodiversitatea.
Nicolia a analizat alaturi de echipa sa si posibilitatea ca genele culturilor OMG sa se raspandeasca la plante salbatice, alte culturi si chiar la microorganisme. Concluzia cercetatorilor este ca acest lucru este posibil. „Formarea de hibrizi intre culturile OMG si rudele salbatice este posibila si documentata”, a declarat Nicolia. Cercetatorul italian subliniaza ca acest lucru se intampla adesea, in mod natural, si cu plantele nemodificate genetic. Genotipurile plantelor locale sunt inlocuite, plantele salbatice sufera mutatii si devin rezistente la erbicide, iar bacteriile din sol pot obtine gene noi. Acest lucru nu este neaparat nociv – este pur si simplu evolutia in actiune.
Pana acum, nu au fost descoperite dovezi care sa sugereze ca plantele MG afecteaza mediul. De asemenea, plantele MG pot fi consumate in siguranta de animale si de oameni. Inainte ca acestea sa poata fi comercializate, autoritatile trebuie sa se convinga ca plantele MG sunt comparabile cu variantele nemodificate. Spre exemplu, substantele nutritive trebuie sa fie prezente in cantitati similare, iar moleculele toxice trebuie sa fie absente. Acest proces, ce poarta numele de „echivalenta substantiala”, a fost incununat de succes pana acum. Cercetatorii condusi de Nicolia nu au putut identifica un singur exemplu credibil care sa demonstreze ca alimentele modificate genetic produc efecte negative in randul celor ce le consuma.
Cercetatorii au analizat si posibilitatea ca ADN-ul transgenic introdus in culturile MG sa afecteze genele umane. Raspunsul este unul ferm: nu este posibil. Oamenii consuma informatii genetice in fiecare zi, intre 0,1 si 1 gram de ADN. Dar acest lucru nu ne afecteaza, toate studiile efectuate pe aceasta tema aratand ca acest ADN nu poate fi integrat in celulele noastre, iar ADN-ul culturilor modificate genetic nu difera din punct de vedere functional de ADN-ul culturilor nemodificate genetic.
O alta ingrijorare a activistilor ce pledeaza impotriva OGM este posibilitatea ca proteinele codificate de genele introduse in plantele MG sa fie toxice sau alergene. Analiza efectuata de cercetatorii italieni nu a descoperit vreo dovada in acest sens.
