Crah-ul national al fermelor de melci

Majoritatea culturilor de gasteropode au dat gres intrucat au aplicat tehnologii nepotrivite si au ales specii care nu s-au adaptat climei de la noi.ferme de crestere a melcilor

Multa lume si-a pus speranta in melci. Acum vreo cinci-sase ani, specialistii ii proslaveau, vorbeau despre francezi ca despre niste devoratori neobositi de asemenea fiinte gingase. Agricultorii ii ascultau, cumparau melci de prasila, ii urmareau prin iarba si visau la recolte-record, numai bune de impachetat in TIR-uri, cu destinatia Paris.

Subiectul dadea bine pe televiziunile fascinate de ciudatenii, asa ca reportajele au curs si tot mai multi romani se gandeau ce bine le-ar prinde sa aiba o ferma de melci numai a lor, cat de mica. Timpul a trecut, tehnologiile au dat gres, iar de visele cu melci s-a ales praful.

“Investesti 5.000 si ai profit 14.000”

Din statisticile Institutului de Helicicultura de la Cherasco – Italia, sub patronajul caruia s-au infiintat fermele de melci de la noi din tara, ar fi fost circa 1.000 de astfel de crescatorii. Au mai ramas vreo 10%.

Ultimul presedinte al asociatiei crescatorilor de nevertebrate din clasa Gastropoda, increngatura Mollusca, Ion Bejan, nici nu vrea sa mai auda de melci. “De doi ani, asociatia nu mai are niciun fel de activitate. Nu vreau sa vorbesc despre o afacere care a murit”, spune sec Ion Bejan.

Exista insa si oameni capabili sa povesteasca cum au parcurs fermierii romani drumul de la o idee stralucita la dezastru. Gina Gafencu are 62 de ani, e din Borlovenii Vechi (judetul Caras-Severin) si e printre putinii fermieri care au rezistat tuturor schimbarilor.

Ideea i-a venit in 2004, dupa ce a citit un articol dintr-un saptamanal timisorean. “Am luat legatura cu o firma din Timisoara, cu patron sarb. Deviza era -melcul-, o afacere de succes: investesti 5.000 euro si, dupa un an, castigi 14.000 euro. Eu am investit 8.000 euro si am vandut 10 kg de melci”, povesteste Gina Gafencu.

A fost o teapa ca la carte. Firma sarba furniza o asa-numita “tehnologie italiana” de crestere a melcilor: o “plasa speciala” denumita Helitex, care nu lasa melcii sa evadeze, dar si seminte pentru plantele din tarcuri. O jumatate din materiale trebuiau sa vina dupa efectuarea platii in avans. Insa , dupa ce sarbul a incheiat contracte cu circa 500 de romani, a disparut.

Daca erau doar banii, poate s-ar mai fi reparat ceva. Insa asa-zisa “tehnologie italiana” adusa de firma respectiva era folosita pentru melcul din specia Helix Pomatia, un melc pretentios, care sufera de claustrofobie si are nevoie de trei ani pentru a ajunge la maturitate.

“Intr-o luna au murit cel putin 40% din ei. Peste iarna inca 40%, in primavara altii, asa ca am ajuns la formidabilul rezultat de 10 kg de melci”, spune femeia. Dupa procese, a reusit cel putin sa-si recupereze cei 4.000 euro furati de sarb.

Au aparut alte firme de intermediere pentru infiintarea fermelor de melci si o noua specie – Helix Aspersa Muller – si-a facut debutul in Romania. Principalul avantaj: ajunge la maturitate in sase luni. Asa ca au fost in fiin tate alte 400-500 de ferme. Agricultorii aveau sa afle si dezavantajul: e un melc me diteraneean, care nu rezista iernii autohtone. Au murit cu totii.

Asta e povestea trista a melcilor. Acum, se mai produc 10-15 tone anual. Gina Gafencu mai creste melci din specia Pomatia, pentru o firma italiana. Si melci Aspersia Muller, care ajung in Spania. Toamna de toamna, in fata fermei familiei Gafencu parcheaza un TIR si incarca supravietuitorii unui mit.

Sursa: Evenimentul Zilei

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,101FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente