Evolutia nu ne-a modificat prea mult structura genetica. Dar ne-a adus un stil de viata cu totul diferit de cel al stramosilor nostri, iar organismul a fost nevoit sa se adapteze acestuia. Ramane insa de vazut daca el va tine pasul cu ritmul rapid in care ne-am dezvoltat mediul de viata. 
Homo sapiens sapiens, omul modern, a evoluat din stramosi cu trasaturi de maimuta. Inteligenta, structura si functionarea organelor, aparatelor si sistemelor care formeaza organismul uman si chiar si infatisarea s-au modificat de-a lungul timpului. Totusi, de aproximativ 40.000 de ani, evolutia pare sa fi stagnat.
Pe Aceeasi TemaBoala care te face sa arati mereu tanarUltrasunetele HIFU, noua speranta in lupta cu cancerultagurievolutiacreierlongevitateAcest lucru se datoreaza, spun specialistii, faptului ca selectia naturala nu mai joaca un rol prea important in acest proces. Si mutatiile genetice care au facut posibila in trecut evolutia umana au atins un nivel de stagnare. Totusi, schimbari continua sa se produca, chiar daca ele nu sunt foarte vizibile.
Mersul biped ne-a adus artrozele
Mersul biped este printre cele mai timpurii caracteristici evolutive ale oamenilor. In pozitie verticala, ei puteau alerga si cauta hrana pe distante mai lungi si puteau avea un camp vizual mai mare, ceea ce-i ajuta sa vaneze mai bine.
Odata cu schimbarea centrului de greutate al corpului, scheletul a trebuit sa-si modifice radical structura. Insa coloana vertebrala si membrele nu si-au incheiat nici pana astazi procesul de adaptare la pozitia verticala, si aceasta pentru ca ea este o trasatura dobandita recent, daca ne raportam la varsta speciei umane. Ca dovada ca aceste segmente ale scheletului nu sunt inca pe deplin adaptate noilor cerinte stau uzurile articulare ce definesc artroza.
Avem mai putina forta musculara
Omul primitiv a fost vanator-culegator, iar muschii puternici si bine dezvoltati erau o conditie esentiala pentru supravietuirea lui. Treptat insa, pe masura ce agricultura a devenit principala metoda de a obtine hrana, luand locul vanatului, forta musculara s-a diminuat. Epoca moderna a venit si ea cu un nou stil de viata, dominat de lipsa de activitate fizica.
Antropologii au calculat ca femeile care traiau in epoca primitiva aveau o forta musculara cu 10 la suta mai mare decat au barbatii din epoca moderna. Daca acest ritm de diminuare a fortei musculare se va mentine, am putea ajunge la atrofie musculara, dupa cum arata cele mai sumbre predictii ale specialistilor.
Apendicele, o ramasita a evolutiei
Functia apendicelui, acea mica prelungire a tubului intestinal, a incetat odata cu evolutia. Se pare ca, pe vremea cand oamenii erau frugivori (mancau fructe), apendicele era o prelungire a cecumului, un segment al aparatului digestiv situat intre ileon si colon, foarte dezvoltat la erbivore. Odata cu trecerea la alimentatia omnivora, cecumul s-a micsorat, iar apendicele a devenit o ramasita a acestui segment. Totusi, el nu este inutil.
Unele organe rudimentare, asa cum este apendicele, pot capata functii noi. Acest organ s-a readaptat si are un nou rol: adaposteste bacterii-le ce populeaza sistemul digestiv si care au un rol important in digestie. Din aceasta cauza, este foarte probabil ca el sa nu dispara in timp, asa cum credeau pana nu demult unii oameni de stiinta.
Nu ne-am adaptat la noua hrana
Modificarea obiceiurilor alimentare, cum a fost trecerea de la regimul frugivor (bazat pe fructe) la cel omnivor (compus din vegetale si carne), in Paleolitic, a fost un factor determinant in evolutia umanitatii. Organismul s-a adaptat atunci rapid si a produs mutatii ale enzimelor, pentru a le face capabile sa metabolizeze carnea. De atunci si pana acum, metabolismul nu s-a mai modificat, desi comportamentul alimentar, da.
Am trecut de la o dieta mai solida la una bazata pe alimente moi, gatite, am creat alimentele procesate, iar sistemul nostru digestiv nu a tinut pasul cu aceste schimbari. O explicatie oferita de specialisti este aceea ca ne-am schimbat obiceiurile alimentare intr-un timp foarte scurt, iar organismul nu se putea adapta atat de repede.
Corpul nu a reusit, de exemplu, sa contracareze efectele nocive ale aditivilor alimentari si nici sa gestioneze eficient surplusul de calorii adus de alimentatia moderna si de sedentarism.
Ni s-a modificat structura dentara
Odata cu trecerea de la consumul de alimente crude la cele preparate, mai usor masticabile, caninii, premolarii si molarii s-au redus in dimensiuni. Acelasi lucru s-a intamplat si cu oasele maxilare, iar muschii masticatori si-au pierdut din forta, pentru ca nu am mai avut nevoie de o energie prea mare pentru a sfarama alimentele cu dintii. Consumul de alimente moi a redus chiar si numarul dintilor.
Molarii de minte, de fapt o ramasita a oamenilor primitivi, nu doar ca nu ne mai sunt folositori, dar sunt si suparatori, pentru ca spatiul pe care il au acum este foarte redus, inghesuind ceilalti dinti. Ei erup mult mai tarziu acum decat celelalte masele, iar la unele persoane nu mai apar deloc pe parcursul vietii. Specialistii estimeaza ca, in timp, vor disparea complet.
Stiai ca…
… stramosul comun al oamenilor si al cimpanzeilor a trait acum 7 milioane de ani?
… in era glaciara, oamenii au suferit o mutatie genetica, ce le-a oferit mai multa rezistenta la frig? Astfel, le-au crescut sansele de supravietuire si de perpetuare a speciei.
… viteza medie la alergare atinsa de omul preistoric era de aproximativ 36 km/h, in vreme ce o persoana tanara alearga astazi cu o viteza medie de 20 km/h? Recordul mondial la viteza este, in prezent, de 44 km/h.
… acum 5.000 de ani, adultii europeni nu puteau digera laptele? Organismul lor nu producea enzima lactaza, care face posibila metabolizarea laptelui. Si astazi exista un numar mare de persoane cu intoleranta la lactoza.
Specialistul nostru – Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Directorul Stiintific al Institutului de Cercetari Alimentare Bucuresti
Evolutia biologica a omului este extrem de lenta in comparatie cu cea a mediului socio-cultural pe care ni l-am creat si cu schimbarile importante pe care le-am adus mediului natural. Din punct de vedere anatomomorfologic si metabolic, nu ne-am schimbat in ultimii 40.000 de ani, dar comportamentul alimentar si stilul de viata ni s-au modificat drastic.
Consecinta acestei desincronizari este degradarea biologica. Organismul uman este acum mai susceptibil la boli, asa-numitele „boli moderne”. Practic, am devenit neadaptati la mediul pe care chiar noi ni l-am creat.
Creierul, tot mai complex
Suntem specia cu cel mai mare creier raportat la dimensiunea organismului. In plus, creierul uman atinge un nivel de complexitate care nu se mai intalneste la alte specii. In urma cu 3-4 milioane de ani, creierul familiei de primate din care facea parte omul ocupa circa 400 ml, pentru ca, pana in urma cu aproximativ 3.000 de ani, sa ajunga la un volum de 1.400 ml, care se pastreaza si in prezent.
Aceste estimari au fost facute dupa dimensiunea craniului si dupa modul in care s-au imprimat pe interiorul lui circumvolutiunile cerebrale. Dezvoltarea creierului a aparut din nevoia de procesare a tot mai multor informatii, pentru ca functia unui organ este cea care exercita presiune in adaptarea structurii.
Cutia craniana nu mai permite cresterea
Cresterea anatomica in dimensiuni a creierului a fost limitata de cutia craniana si de necesitatea pastrarii unui echilibru proportional fata de dimensiunea corpului. In consecinta, creierul a trebuit sa isi creasca eficienta de procesare a informatiei prin realizarea inteligenta a conexiunilor dintre diferitele structuri cerebrale.
Cu alte cuvinte, sunt eliminate conexiunile redundante, iar legaturile stabilite intre diferitii centri nervosi sunt adaptate in permanenta nevoii informationale. Acest concept este numit de specialisti plasticitate cerebrala si reflecta capacitatea de adaptabilitate fantastica a creierului.
Riscam sa ne suprasolicitam intelectual
Structura si dimensiunea creierului nu s-au mai modificat in ultimele cateva sute de ani. S-a schimbat insa modul in care se fac conexiunile la nivel cerebral. Si vor continua sa se modifice semnificativ, din nevoia de adaptare la explozia informationala a societatii de astazi.
Dar informatia poate fi deopotriva sursa de evolutie si de esec, pentru ca supraexpunerea informationala poate afecta creierul.
Fertilitatea, in pericol
Cercetatorii israelieni au descoperit de curand ca organismul barbatilor si cel al femei-lor se modifica pentru a le creste sansele de reproducere. Femeile si-au dezvoltat in timp un sistem evoluat de aparare, pentru a forta spermatozoizii sa devina mai competitivi in lupta de fecundare a ovulului. Astfel, in momentul in care primul spermatozoid fecundeaza ovulul, organismul femeii creeaza o bariera biochimica pentru a impiedica ceilalti spermatozoizi sa patrunda.
Organismul barbatilor a tinut si el pasul cu aceste schimbari si a reusit sa produca spermatozoizi mai puternici si mai rapizi. Insa uneori ei sunt atat de puternici, incat pot distruge ovulul si, implicit, sansele de a concepe un copil. Aceasta explica, cel putin partial, de ce rata de infertilitate este atat de mare in prezent si continua sa creasca. Daca modificarile s-ar produce simultan, nu ar mai exista aceasta problema.
Stilul de viata, sursa de boli
Bolile cu determinare genetica, asa cum sunt diabetul zaharat, unele forme de cancer sau maladia Alzheimer, se transmit intr-o proportie de 10-20 la suta de la o generatie la alta. Potrivit specialistilor, aceasta predispozitie nu s-a schimbat fundamental in cadrul evolutiei speciei umane. Mai degraba factorii externi, din ce in ce mai nocivi, influenteaza, grabesc si agraveaza patologia cu transmitere genetica.
Specialistul nostru – Dr. Radu Braga, cercetator in neurostiinte UMF „Carol Davila”, Bucuresti
Presiunea informationala este cea care stimuleaza dezvoltarea legaturilor neuronale intre structurile cerebrale, aceasta incepand in viata intrauterina si atingand un maximum catre varsta de 20-30 de ani. Dupa aceasta varsta, desi creierul mai este capabil inca sa evolueze, majoritatea oamenilor, prin rutina/obisnuinta, renunta sa mai investeasca timp si energie in activitatile care solicita conexiunile cerebrale.
Formarea legaturilor neuronale nu este stimulata atunci cand nu exista o expunere informationala in perioada de dezvoltare a acestora, adica in primii ani de viata.
Expunerea ulterioara nu mai determina acelasi efect. Sunt cunoscute cazuri de copii care au crescut in salbaticie, in compania animalelor, iar incercarea ulterioara de a-i educa a rezultat intr-un esec, deoarece, prin plasticitate, creierul se adaptase in perioada de formare pentru a procesa informatia ambientala in maniera in care acele animale o faceau.
Ce ne rezerva viitorul
De sute de ani, oamenii de stiinta incearca sa afle incotro se indreapta specia umana. Unele dintre predictiilor lor, cum ca vom avea puteri iesite din comun, trasaturi extraterestre sau ca vom trai 500 de ani, raman sub semnul intrebarii.
O ipoteza este ca evolutia speciei umane a ajuns la final, ca oamenii viitorului nu se vor deosebi cu nimic de noi, pentru ca fortele care dicteaza evolutia, adica selectia naturala si mutatiile genetice, nu mai joaca un rol important in vietile noastre. Alti specialisti sunt insa convinsi ca omenirea isi continua evolutia.
Copiii de astazi vor trai 100 de ani
Un studiu publicat recent in revista medicala „Lancet” sustine ca peste jumatate din copiii care se nasc la ora actuala in tarile dezvoltate vor atinge varsta de 100 de ani. Mai mult, acestia vor avea de infruntat mai putine boli la batranete. Cercetatorii danezi au calculat ca, in decursul secolului al XX-lea, speranta de viata a crescut in Europa Occidentala, SUA si in Australia cu nu mai putin de 30 de ani.
Vom avea o batranete mai lunga
In 1950, probabilitatea de a trai pana la 90 de ani era de 15-16 la suta in cazul femeilor si de 12 la suta pentru barbati. In 2002, aceasta probabilitate s-a dublat in cazul ambelor sexe. Mai exact, a ajuns la 37 la suta in cazul femeilor si la 25 la suta in cel al barbatilor. Japonia, Spania si Italia sunt in topul celor mai longevive natii. In Japonia, de exemplu, sansele unei femei de a atinge varsta de 90 de ani sunt de 50 la suta. In cazul in care calitatea vietii va continua sa creasca, asa cum s-a intamplat in ultimele secole, in viitorul apropiat, majoritatea oamenilor de pe glob vor fi centenari.
Femeile vor fi mai scunde si mai plinute
Specialistii in evolutionism ai Universitatii Yale sustin ca femeile corpolente, mai mici de inaltime, cu o tensiune arteriala scazuta si cu un nivel normal al colesterolului au mai multi copii decat cele slabe si cu probleme de sanatate, acestea din urma avand mai putine ovulatii.
Pe baza acestei descoperiri, ei au calculat ca, daca aceasta tendinta se va mentine, peste zece generatii, femeile vor fi, in medie, cu doi centimetri mai scunde decat cele de astazi, vor avea cu un kilogram mai mult, vor aduce pe lume primul copil la o varsta medie cu cinci luni mai mica decat in prezent si vor intra la menopauza cu un an mai tarziu.
Vom fi mai putin rezistenti la boli
O teorie evolutionista sustine ca rasa umana va ajunge la apogeul evolutiei sale in jurul anului 3.000. Oamenii vor avea atunci o inaltime medie de 1,95 metri, fata de 1,70 in prezent, si vor avea o speranta medie de viata de 120 de ani.
Trasaturile faciale vor fi mai simetrice, iar palmele si talpile mai mari. Capacitatea oamenilor de a rezista in fata bolilor va fi atunci mult mai redusa, potrivit aceleiasi teorii. Cu toate acestea, speranta de viata nu va fi afectata de aceasta problema, deoarece tehnologiile medicale foarte performante ne vor veni in ajutor, cred specialistii.
Cheia longevitatii sta in ADN
Cercetatorii incearca in prezent sa modifice structura ADN-ului uman pentru a ne prelungi speranta de viata. Daca vor reusi acest lucru, am putea trai cu zeci de ani mai mult decat acum. O echipa de cercetatori de la Universitatea California de Sud a reusit sa prelungeasca de zece ori durata vietii unei ciuperci de drojdie, prin stergerea a doua gene din ADN-ul acesteia.
Potrivit oamenilor de stiinta, este o chestiune de timp pana cand va fi posibila aceasta procedura. Tot genetica este cea care face deja posibila inlocuirea selectiei naturale cu cea artificiala. In marile clinici din lume, viitorii parinti pot recurge la testarea embrionilor pentru anumite boli genetice si la eliminarea celor cu defecte.
Progresul ne va prelungi viata
In societatea contemporana, evolutia nu mai este dictata doar de supravietuirea celui mai bun. Daca in Antichitate jumatate din indivizi decedau inainte de a atinge varsta de 20 de ani, astazi doar 2 la suta au acest destin, iar aceasta datorita progreselor in medicina si in tehnologie.
Tot ele sunt cele care au facut ca speranta de viata sa creasca si se estimeaza ca, in curand, vom ajunge sa traim atat cat suntem programati genetic, adica in jur de 125 de ani.
Specialistul nostru – Dr. Adrian Stanescu, medic primar gerontolog
Evolutia organismului uman de-a lungul istoriei se datoreaza unor modificari imperceptibile ale bagajului genetic, de la o generatie la alta. Structura ADN-ului este „infectata” periodic cu mici fragmente ADN de tip viral, aceasta fiind o modalitate cunoscuta prin care se poate modifica structura ADN-ului.
Cu alte cuvinte, interventia cu diverse vaccinuri (cele mai multe contin virusuri atenuate, deci vii) va determina modificari in arhitectura ADN-ului, cu efecte necunoscute la generatiile viitoare. Exista si alti factori externi care pot modifica ADN-ul, precum radiatiile, substantele toxice si alimentele, prin poluantii (metale grele, pesticide) si aditivii pe care le contin.
Sursa: Adevarul
