De rusinea Europei: Rezervatia cu nuferi de la Baile 1 Mai s-a stins de tot

De rusinea Europei: Rezervatia cu nuferi de la Baile 1 Mai s-a stins de tot
De rusinea Europei: Rezervatia cu nuferi de la Baile 1 Mai s-a stins de tot

Toate lucrarile stiintifice si povestile despre Rezervatia Petea, „casa” celebrului nufar termal, a rosioarei lui Racovita si a melcului termal, ar putea incepe de-acum cu „a fost odata…”. Numeroasele semnale de alarma trase in ultimii trei ani de specialisti s-au dovedit inutile, rezervatia disparand chiar sub ochii celor care ar fi trebuit s-o salveze.

In lacul Ochiul Mare, inima rezervatiei, nu mai exista nicio urma de viata. Nufarul a disparut pur si simplu, iar ultimele exemplare de melci si rosioare au fost mutate in acvarii. Un dezastru, in lipsa unei minuni, ireversibil, a carui cauza a fost cautata, recent, chiar si cu un… elicopter special al Ministerului Afacerilor Interne.

Unicat ignorat

Supravietuitoare a ultimei glaciatiuni, rezervatia naturala Paraul Petea din Baile 1 Mai, care cuprinde si lacul Ochiul Mare, cunoscut popular sub denumirea „Lacul cu nuferi”, este protejata de lege din 1932. Cu un an inainte, nufarul termal (denumit stiintific Nymphaea lotus var. Thermalis) fusese declarat monument al naturii, gratie unicitatii sale in Europa. Ulterior, caracterul unic al rezervatiei a fost intarit si datorita altor doua specii: melcul termal (Melanopsis parreyssi) si rosioara lui Racovita (Scardinius erythrophtalmus Racovitzai), o varietate de peste botezat dupa descoperitorul sau, biologul Emil Racovita. Toate cele trei specii s-au dezvoltat multumita apei geotermale care, de milenii, urca in lac dntr-un izvor sublacustru.

De cativa ani, insa, acesta a inceput sa sece. Scaderea nivelului apei a fost remarcata in decembrie 2011, cand specialistii Muzeului Tarii Crisurilor (MTC), custodele rezervatiei, au constatat, de asemenea, ca si temperatura apei scazuse, de la 30 la doar 10 grade. Biologii au trecut lacul pe „aparate”, ca pe un pacient bolnav, alimentandu-l cu apa termala dintr-un foraj exploatat de SC Turism Felix. Tot atunci, MTC a informat Ministerul Mediului, cu care incheiase conventia de custodie, ca disparitia apei in lac ii depaseste competentele, zacamantul termal fiind in raspunderea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM).

O baltuta

De atunci si pana acum, apa a continuat sa dispara. „In prezent, lacul are sub 2% din suprafata initiala si 3% din volumul obisnuit”, spune Radu Huza (foto), geolog la MTC. In absenta apei, e lesne de inteles ca si speciile care traiau aici sunt sortite pieirii. Prima dovada a venit anul trecut, cand pe luciul lacului n-a mai inflorit nicio floare de lotus. Pe atunci, in lac inca mai traiau melci si rosioare. In urma cu doua saptamani, insa, MTC a facut un adevarat anunt mortuar: in lac n-a mai ramas niciun exemplar din aceste specii.

Singurul lucru care mai spala ceva din rusinea distrugerii unei rezervatii milenare este ca, datorita unei finantari acordate de un seic din Abu Dhabi, Mohamed bin Zayed, sute de exemplare de rosioara si melc termal traiesc acum in acvarii ale specialistilor din Oradea, Galati si Gödöllő (Ungaria). Un mediu artificial, nefiresc, dar care macar le permite supravietuirea.

Nufarul termal a fost salvat si el, multumita unui cercetator al Universitatii oradene, Cristian Blidar, care a reusit, pe cont propriu, cultivarea lui in vitro, procedeu nemaiutilizat pana acum.

Consum irational

Intrebarea se impune de la sine: cine este vinovat pentru uriasul dezastru? De la bun inceput, muzeografii oradeni i-au invinuit pe proprietarii de vile si pensiuni din cele doua statiuni, care ar exploata apa termala prin foraje ilegale.

In vara anului 2012, in urma controalelor dispuse de prefectul Claudiu Pop pe aceasta tema, din 161 de foraje verificate doar 6 s-au dovedit pe langa lege si au fost inchise. Apa din lac a continuat insa sa scada.

In februarie 2013, dupa ce lacul termal a inghetat, Ministerul Mediului a format o comisie de specialisti care a dat un verdict mai plauzibil: nivelul de exploatare a apei termale e mai alert decat ritmul de refacere al resurselor. Altfel spus, se consuma prea multa apa in comparatie cu capacitatea de regenerare a zacamantului. Concluzie previzibila in conditiile in care dupa 1989 nimeni nu a tinut cont de acest detaliu.

Nu pot fi opriti

Singurul studiu pe aceasta tema arata in anii 70 ca un consum maxim admis era de 210 litri/secunda cumulat in cele doua statiuni, respectiv 90 l/s in Oradea. Or, in august 2014, in Bai existau 13 foraje, din care 8 exploatau 300 l/s, iar alte 12 foraje functionau in oras, debitul acestora nefiind facut public.

In toamna lui 2014, prefectul Claudiu Pop a cerut ANRM limitarea exploatarilor, dar juristii Agentiei s-au opus. Motivul? Licentele acordate proprietarilor forajelor nu permiteau limitarea debitelor.

Resuscitare fara finantare

In timp ce rezervatia agoniza, MTC si ANRM nu au reusit sa colaboreze, ba chiar au actionat fara a se coordona intre ele. Muzeografii au dat impresia ca dau bir cu fugitii, cerand rezilierea custodiei, pe motiv ca, odata ramasa rezervatia fara apa termala, au ramas si ei fara obiectul muncii. Ministerul Mediului inca nu a raspuns cererii, iar muzeografii spun ca de fapt nu fug de raspundere, ci doar incearca astfel sa forteze ANRM sa ia decizii.

De cealalta parte, ANRM a inceput abia asta-toamna un studiu serios asupra zacamantului termal. Geologi ai Universitatii Bucuresti au montat in toate forajele licentiate din Baile 1 Mai si Felix, pe cheltuiala proprietarilor, senzori care transmit in timp real date privind nivelul, temperatura si conductivitatea electrica a apei, scopul fiind acela de a stabili marimea si capacitatea de regenerare a zacamantului. Numai ca, pentru ca datele obtinute sa fie folositoare, specialistii spun ca au nevoie si de un foraj nou, de monitorizare, la limita rezervatiei. Cum ANRM n-a alocat fondurile necesare, studiul a fost suspendat…

Intalnire de taina

Practic, din Oradea pana la Bucuresti, specialistii si oficialii din administratie si-au dovedit neputinta. Si, desi toti se feresc sa admita ca rezervatia a murit, adevarul e ca pagubele sunt ireversibile si ca, de fapt, rezervatia mai exista doar in acte.

Constatarea oficiala a dezastrului nu ar fi doar rusinoasa, ci si extrem de costisitoare, deoarece in aceasta situatie Uniunea Europeana ar putea declansa procedura de infrigement asupra Romaniei, stabilind sanctiuni uriase pentru incalcarea obligatiilor de a proteja o arie naturala unica de interes european.

Responsabilii sustin ca fac tot posibilul pentru readucerea la viata a lacului cu nuferi. „Facem tot ce depinde de noi. Speram ca rezervatia sa poata fi salvata”, spune prefectul Claudiu Pop dupa ce, saptamana trecuta, institutia pe care o conduce a gazduit o sedinta la care au participat un secretar de stat din Ministerul Mediului, Anne Rose Marie Juganaru, seful Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Toma Florin Petcu, reprezentanti ai ANRM si muzeografi oradeni.

Acestia au stabilit un nou set de masuri, deocamdata secrete, menite sa salveze rezervatia. Cel mai important este, insa, ca acestea sa fie ferme. Caci daca resuscitarea e doar mimata, langa patul unui muribund se mai poate cel mult aprinde o lumanare…


DIN AER
Infractorii, cautati cu elicopterul

Constient de pericolul disparitiei rezervatiei din Baile 1 Mai, prefectul Claudiu Pop a cerut chiar si ajutorul Ministerului Afacerilor Interne pentru a depista cauza problemelor.

Saptamana trecuta, un elicopter al MAI dotat cu o camera cu termoviziune a survolat Baile Felix si 1 Mai, o data pe timp de zi si o data pe timp de noapte, cu scopul de a depista puturile ilegale cu apa geotermala. Rezultatele nu au fost insa cele scontate, forajele neputand fi detectate de echipamentele cu termoviziune daca sunt acoperite cu placi de beton.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *