Desertizarea oraselor

In judetele Arad, Caras-Severin si Hunedoara, municipiilor li se pregatesc actiuni masive de distrugere a spatiilor verzi

De zeci de ani, pe toate canalele media suntem asaltati cu anunturi care fac referire la protejarea naturii si a zonelor impadurite. Majoritatea statelor lumii au adoptat legi care sa stopeze defrisarile necontrolate si sa incerce pastrarea rezervorului de oxigen al omenirii. Bineinteles ca nimeni nu respecta aceste legi, cel putin nu in masura in care ar trebui. Normele UE spun ca, in orase, fiecarui locuitor trebuie sa-i revina 20 de metri patrati de spatiu verde. In capitala, raportul este de trei metri patrati. Situatia se agraveaza cu repeziciune si in partea de vest a tarii. Vom ajunge oare sa ne cream oaze cu verdeata in propriile apartamente?

Verdeata dintre betoane

HUNEDOARA. Conform normelor europene, locuitorilor din mediul urban trebuie sa le revina 20 de metri patrati de spatiu verde. Numai ca europenii spun una, iar in Romania se intampla alta. In judetul Hunedoara situatia metrilor de spatiu verde ce revine locuitorilor de la orase este deficitara. Autoritatile mai au la dispozitie doi ani pentru a reglementa situatia. „Din situatia existenta la nivelul Agentiei, cei care ar putea sa mareasca aceste spatii sunt putini si prea putin interesati”, a informat Georgeta Barabas, consilier in cadrul Agentiei de Protectia Mediului Hunedoara. Statisticile intocmite de APM arata ca Petrila este orasul in care suprafata verde ce revine locuitorilor este cea mai mica. Doar 1,14 metri patrati pentru fiecare petrilean. Cel mai bine sta municipiul Hunedoara, locuitorii de aici beneficiind, fiecare, de cate 17, 38 metri patrati.
Resedinta de judet, Deva, nu sta nici ea bine in ceea ce priveste situatia zonelor verzi. Devenii beneficiaza de o suprafata de doi mp pentru fiecare locuitor, de zece ori mai mica decat limita prevazuta de lege. La Petrosani, edilii spun ca vor continua cu amenajarea spatiilor verzi. In acest sens este si proiectul de amenajare al unui centru civic pe zona de Bulevard, inchisa circulatiei auto.
Hunedorenii, fie ei din Vale sau din Deva, cred ca de vina pentru lipsa spatiilor verzi sunt tot autoritatile care elibereaza autorizatii de constructie si in zonele care ar trebui sa fie guri de oxigen. „Se tot construuieste, fiecare zona verde fiind micsorata de constructiile care apar. Parcul dintre Casa de Cultura si Scoala 1 va fi afectat de constructia gradinitei. Parcul de la Posta urma sa fie distrus pentru a face loc unui nou sediu al Parchetului. A scapat, deoarece, in cele din urma, consilierilor le-a venit mintea la cap”, a spus un locuitor al Petrosaniului. (M. Mihai)

Un municipiu fara spatii verzi

ARAD. Desi Agentia pentru Protectia Mediului Arad ceruse Primariei Arad ca pana la 1 ianuarie sa intocmeasca registrul spatiilor verzi de pe raza municipiului, nici pana in momentul de fata respectivul registru nu a fost intocmit. Odata inventariate toate zonele de acest fel, schimbarea destinatiilor acestora va fi strict interzisa. De asemenea, ar deveni ilegale orice reduceri de suprafete „verzi”, dar si stramutarea acestora, putandu-se astfel aplica prevederile Ordonantei de Urgenta 114/2007, care modifica si completeaza legea mediului. Reprezentantii Primariei nu numai ca nu au terminat de intocmit registrele spatiilor verzi pana la 1 ianuarie, dar au continuat si in 2008 defrisarile din municipiu. Dupa arborii ornamentali din centru, cei din fata Liceului Pedagogic sau cei de la Padurice, acum a venit randul plopilor din capatul strazii Poetului si a pomilor de pe Renasterii. Daca pe Poetului toti pomii au cazut in fata furiei drujbelor din considerente de siguranta publica, cei de pe Renasterii au scapat mai ieftin. Au ramas in picioare, dar fara coroane, unii dintre ei fiind transformati in suport pentru cablurile ce trec prin zona. Contactata telefonic, Dana Danoiu, directorul Agentiei pentru Protectia Mediului (APM), sustine ca, in conformitate cu noile prevederi legale, orice taiere trebuie avizata de institutia pe care o conduce. Cu privire la registrul spatiilor verzi, directorul APM sustine ca Primaria a primit un nou termen, trebuind sa-l predea pana in 25 ianuarie. „Registrul este realizat intr-o prima faza, dar cum nu au aparut normativele dupa care sa se ghideze cei care-l elaboreaza, am acordat un nou termen”, a declarat Dana Danoiu. La randul sau, Attila Szekely, comisarul-sef al Garzii de Mediu Arad, afirma ca in cazul in care vor fi gasiti vinovati, reprezentantii Primariei risca amenzi de pana la 300 de milioane de lei vechi. „Despre ceea ce s-a intamplat pe Poetului stim. Au fost taiati niste plopi vechi, de vreo 40 de ani, care riscau sa cada. Pe Renasterii nu avem cunostinta sa fi fost taieri, dar vom verifica ce ne-ati spus”, spune Szekely.
Pe de alta parte, reprezentantii municipalitatii sustin ca au actionat cat se poate de legal. „Plopii de pe Poetului au fost taiati pentru ca riscam ca la un vant mai puternic sa se prabuseasca. Acolo am amplasat niste locuri de joaca pentru copii, iar in locul plopilor vom planta copaci cu inaltime mai mica. Pe Renasterii, nu s-au facut taieri, ci s-a toaletat, indepartandu-se crengile mai batrane. Pentru aceste lucrari nu ne trebuie aviz de la mediu. Legea spune ca avizele sunt necesare doar atunci cand se taie din parcuri sau unde sunt specii exotice”, a declarat Corina Draghici, purtatorul de cuvant al Primariei. Privitor la registrul spatiilor verzi, Corina Draghici spune ca acesta nu a fost terminat fiindca nu au aparut normele metodologice, care ar fi trebuit sa fie publicate in Monitorul Oficial in martie 2007. Pana la 31 decembrie 2010, autoritatile locale au obligatia de a asigura, din terenul intravilan, o suprafata de cel putin 20 metri patrati pentru fiecare locuitor, iar pana la 31 decembrie 2013, 26 de metri patrati. Acum Aradul are aproximativ sase metri patrati de spatii verzi pentru fiecare locuitor. (C. Titca)

Atentat la nuci si pruni

CARAS-SEVERIN. Primaria municipiului Caransebes va taia in urmatoarea perioada cateva sute de pomi fructiferi aflati pe domeniul public. Este vorba de 131 de nuci si 321 de pruni situati de-a lungul localitatii periurbane Jupa. Mai exact, intre portiunea de drum DN 6, pe tronsonul care strabate localitatea, si trotuarul din fata caselor. Pomii vor fi taiati in vederea realizarii retelei de alimentare cu apa si canalizare, proiect pe care administratia caransebeseana l-a demarat la sfarsitul anului trecut. Lucrarea a fost castigata la licitatie de o firma resiteana, valoarea investitiei fiind de trei milioane de lei.
Banii sunt asigurati din fonduri guvernamentale. Asa stand lucrurile, la sedinta Consiliului Local Caransebes din luna decembrie a fost aprobata eliberarea terenului pe care vor fi montate retelele de alimentare cu apa si canalizare. In acelasi timp, s-a cerut acordul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Timisoara, pentru taierea celor cateva sute de pomi frunctiferi crescuti pe suprafata respectiva. Timisorenii au precizat ca, in aceste cazuri, competenta de aprobare revine consiliilor locale, insa daca se intentioneaza vanzarea masei lemnoase, este necesara marcarea pomilor de catre reprezentatul unui ocol silvic. Acesta urmand sa intocmeasca si actele de punere in valoare si sa emita autorizatia de exploatare. Potrivit viceprimarului Ilia Vintila, lucrarile de eliberare a terenului vor fi efectuate de angajatii administratiei locale, urmand ca masa lemnoasa obtinuta sa fie valorificata la pretul pietei. La cateva sute de pruni si nuci, material lemnos destul de valoros, se presupune ca va fi incasata o suma frumoasa. Dar am vrea sa aflam si cumparatorul.
Conform contractului incheiat in ziua de 12 decembrie 2007, intre Primaria Caransebes si firma resiteana care executa constructia retelei de alimentare cu apa si canalizare, finalizarea investitiei a fost stabilita la 18 luni de la data semnarii documentelor.

Sursa: 24 de Ore

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *