Factorii de decizie in privinta dezvoltarii domeniului energiilor regenerabile au atitudine de detasare fata de acest sector, fiind preocupati de alte subiecte, a declarat recent Nicolae Olariu, presedintele Asociatiei patronale Surse noi de energie, (SUNE/APSNE), in deschiderea Forumului destinat sectorului surselor regenerabile, care a fost gazduit recent de Palatul Parlamentului.
„Din punctul nostru de vedere, domeniul energiilor regenerabile este unul strategic pentru Romania”, a declarat Olariu.
Acesta considera ca Romania trebuie sa se alinieze la regulile europene, iar asta trebuie sa se intample „indiferent daca ne place sau nu”; o prima etapa pentru autoritati este anul 2020, termen pana la care trebuie sa raportam o scadere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20%, informeaza Agerpres.
Aceeasi tendinta a discursului a avut-o si ambasadorul Marii Britanii in Romania, Robin Barnett, care declara intr-o conferinta internationala ca „este nevoie de concentrarea pe investitii in energii regenerabile si pe stimularea cercetarii in domeniul tehnologiilor verzi. De asemenea, domeniul stocarii si captarii emisiilor de carbon poate genera noi si noi locuri de munca. In acest sector, numai in Marea Britanie au fost create circa 900.000 de locuri de munca”.
Conform Inventarului national de gaze cu efect de sera, intocmit de Ministerul mediului, in perioada 1989-2007, scaderea emisiilor de CO2 (de la 193,307.70 Gg in 1989, la 110,883 Gg in 2007) se datoreaza reducerii cantitatii de combustibil fosil utilizat in sectorul energetic, drept consecinta a declinului activitatii.
Totodata, statistica Agentiei europene de mediu (AEM) releva faptul ca sectorul energetic este cel mai important din Romania, acesta fiind responsabil, in 2007, pentru generarea a 68,3% din gazele cu efect de sera.
Romania detine un surplus de 200 milioane certificate de emisii de bioxid de carbon (CO2), vanzarea acestuia putand aduce la bugetul de stat aproximativ doua miliarde de euro pana in anul 2015, potrivit specialistilor in domeniu.
Cu toate acestea, specialistii considera ca momentul unei astfel de tranzactii nu ar fi prielnic, deoarece vanzarea certificatelor de CO2 nu garanteaza o economisire rapida la bugetul de stat.
In urma Protocolului de la Kyoto, Romania are dreptul sa vanda un surplus de maximum 200 milioane certificate de CO2.
Conform aceluiasi document, fiecare stat semnatar isi asuma obligatia sa nu depaseasca o anumita cantitate de emisii de CO2 in perioada 2008-2012, diferenta fata de tinta fixata putand fi valorificata prin vanzarea de certificate catre alte tari care nu reusesc sa-si atinga tinta.
Romania, una dintre tarile care participa la sistemul european de tranzactionare a cotelor emisiilor de bioxid de carbon, in urma Protocolului de la Kyoto, s-a clasat, in 2008, pe locul noua in Uniunea Europeana, dupa cotele alocate, respectiv 70,65 milioane tone CO2 echivalent, potrivit datelor Comisiei europene. Emisiile de bioxid de carbon verificate ale Romaniei au scazut, anul trecut, cu 8,7% fata de 2007, la 63,5 milioane tone, iar numarul instalatiilor a urcat cu 3,3 procente, la 252.
A doua sesiune de tranzactionare a EU ETS a inceput la 1 ianuarie 2008 si va continua timp de cinci ani, pana la 31 decembrie 2012. In acest interval, tarile industrializate trebuie sa atinga tintele de emisii convenite prin Protocolul de la Kyoto. Incepand cu 1 ianuarie 2013, sistemul de tranzactionare a emisiilor va fi reformat in mod substantial.
Potrivit raportului CE, in 2008, cele mai multe alocari gratuite le-au primit Germania (388,7 milioane tone CO2 echivalent), Marea Britanie (213,5 milioane tone) si Italia (211,7 milioane tone), iar cele mai putine, Malta (2,1 milioane tone), Luxemburg (2,5 milioane tone) si Letonia (2,9 milioane tone).
Vanzarea certificatelor de emisii de CO2 are loc pe burse, iar preturile variaza in functie de cerere si oferta. Cel mai mare pret a fost de peste 30 de euro pe tona, iar cel mai scazut, de jumatate de euro pe tona.
ANRE intarzie sa prezinte modificarile la Legea 220/2008
„Daca Autoritatea nationala de reglementare in domeniul energiei (ANRE) nu a reusit sa prezinte in termen modificarile la Legea 220/2008, este ireal sa credem ca va reusi acest lucru in doua saptamani, cat a mai ramas pana la data limita. Comisia nu va accepta modificari care sa afecteze investitiile in acest domeniu”, a afirmat Silvia Vlasceanu, consilier pe probleme de energie la Comisia de economie si industrie din Camera deputatilor, in timpul discutiilor ce au avut loc in cadrul recentului forum pe teme de energie regenerabila.
Tot pe acest subiect, vicepresedintele SUNE/APSNE, Liviu Bat, a inaintat ideea ca sunt prea multe amendamente la Legea 220, fapt pentru care ANRE s-a pierdut in amanunte: „In loc sa amendam Legea 220, mai bine facem cateva texte de lege separate, care sa se refere strict la subiectele stringente in domeniul energiilor regenerabile. Parerea mea este ca ne pierdem in amendamente.”
Bat a adaugat ca „sistemul de certificate verzi este periculos, daca tinem seama ca cele doua companii transnationale CEZ si Enel isi construiesc, deja, separat parcuri eoliene. Daca aceste companii isi ating tinta de certificate verzi, restul operatorilor mici nu vor mai avea cui sa le mai vanda”.
In cadrul discutiilor din cadrul forumului, presedintele Asociatiei pentru Microhidroenergie (ARMHE), Bogdan Popa, a declarat ca Legea 220 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie electrica din surse regenerabile trebuie simplificata, la fel ca si Ghidul solicitantului axat pe aceeasi tema: „Legea nr. 220 din 27.10.2008 este greoaie, in timp ce Ghidul solicitantului finalizat la 19 august 2008 se pierde in amanuntele celor 132 de pagini pe care le contine.”
La randul sau, Eugen Vargolici, prim-vicepresedinte al Asociatiei romane de microhidroenergie (ARME) a sustinut ideea ca domeniul resurselor de energie regenerabila este trecut prea usor cu vederea de catre actualii guvernanti, chiar daca acest tip de energie necesita investitii extrem de mari.
In Romania, la ora actuala, din punct de vedere operational, sistemul de promovare a resurselor regenerabile consta in alocarea de cote obligatorii de energie si certificate verzi, prevazute in Legea 220/2008.
Potrivit Ministerului economiei (ME), prin normele metodologice referitoare la aplicarea Legii 220/2008, si anume HG pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile, se prevede ca, la nivel investitional, exista posibilitatea finantarii din fonduri structurale a proiectelor de producere a energiei alternative.
Totodata, prin HG nr. 1.535/2003, ME a promovat „Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie”, prin care se asigura cadrul legal privind promovarea acestui tip de energie.
Conform estimarilor ME, in anul 2010, la nivel national, consumul de energie electrica din surse regenerabile va reprezenta 33% din consumul intern brut de energie electrica al Romaniei, adica aproximativ 11% din consumul total de energie.
Potrivit unui studiu realizat de Administratia meteorologica nationala (ANM), la nivelul anului 2008, energia eoliana produsa in Romania avea o capacitate instalata de 76 MW, in crestere de peste 10 ori fata de anul 2007, cand existau numai 7 MW.
De asemenea, o cercetare efectuata de grupul Erste Bank releva faptul ca, prin intermediul zonei Dobrogea, (judetele Constanta si Tulcea), Romania se claseaza pe locul al doilea in clasamentul european al celor mai bune locatii pentru constructia de ferme eoliene.
Cat priveste capacitatea de productie a acestor parcuri eoliene la nivel national, un studiu al Institutului roman de energie (IRE) arata un nivel de 13 TW pentru nivelul anului 2020.
La ora actuala, in Romania au fost identificate cinci zone distincte cu potential eolian, in conformitate cu cel energetic existent, relieful si conditiile meteorologice.
Conform evaluarilor si interpretarii datelor detinute, in Romania pot fi montate instalatii eoliene cu o capacitate totala de 14.000 MW, echivalent cu un aport de energie electrica de aproximativ 23.000 GWh/an.
ANM a elaborat harta eoliana a Romaniei tinand cont de potentialul energetic al surselor eoliene la o inaltime medie de 50 m, folosind informatii geografice si meteorologice colectate din anul 1990 pana in prezent.
La momentul actual, Grupul CEZ, unul dintre cei mai puternici producatori, furnizori si distribuitori de energie din Europa, construieste in Romania, in zona Dobrogei, in judetul Constanta, cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o capacitate instalata de 600 megawati, reprezentand aproximativ dublul capacitatii de extindere a celui mai mare parc eolian existent acum in Europa si aproape triplu fata de cel mai mare parc eolian operational, in prezent, in Europa. Costurile totale ale acestui proiect vor atinge 1,1 miliarde euro.
Sursa: Afacerea – buletin oficial online al Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti