Aplicarea principiilor europene „poluatorul plateste” si „responsabilitatea producatorului” in sistemul normativ romanesc a dus la instituirea Fondului pentru mediu. Acesta este reglementat de OUG nr. 196/2005, aprobata prin Legea nr. 105/2006, care, la randul ei, a fost modificata si completata ulterior [1]. Atributiile de management, executie si control revin unei institutii centrale de stat – Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) [2].
In esenta, menirea unui asemenea Fond, in concordanta cu Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila, este de a incuraja investitiile in tehnologii performante de mediu [3].
Incidenta prevederilor Codului de procedura fiscala asupra problematicii ecologice
Veniturile Fondului pentru mediu (FpM) sunt venituri publice si constau in taxe si contributii, ce urmeaza regimul juridic al creantelor bugetului general consolidat.
Asadar si in aceasta materie opereaza OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (CPF). De aceea, activitatea privind declararea, stabilirea, verificarea si colectarea, inclusiv solutionarea contestatiilor privind contributiile si taxele la FpM datorate de catre persoanele juridice si fizice, precum si indeplinirea masurilor asiguratorii si procedura de executare silita se realizeaza, de catre AFM, in conditiile CPF.
Alimentarea Fondului pentru Mediu
Veniturile anuale ale FpM se situeaza la peste 250 mil. euro, majoritatea reprezentand sumele colectate din taxa pe poluare pentru autovehicule conform OUG nr. 50/2008, iar in secundar, obligatii conform OUG nr. 196/2005.
Potrivit art. 9, din ultimul act normativ enuntat [4], veniturile FpM (actualizabile prin HG) se constituie din:
a) o contributie de 3% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor feroase si neferoase de catre detinatorii de astfel de deseuri, persoane fizice sau juridice;
b) taxele pentru emisiile de poluanti in atmosfera, incasate de la operatori economici;
c) taxele incasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deseurilor valorificabile;
d) o taxa de 1 leu/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piata nationala de catre producatorii si importatorii de bunuri ambalate si ambalaje de desfacere;
e) o contributie de 2% din valoarea substantelor clasificate ca fiind periculoase pentru mediu;
f) in cazul vanzarii masei lemnoase pe picior, contributia la FpM se stabileste prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de vanzare a acesteia;
g) in cazul exploatarii masei lemnoase pe picior de catre administratorul, respectiv proprietarul padurii, prin activitate proprie sau prin intermediul unui prestator de servicii, contributia la FpM se stabileste prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de vanzare a sortimentelor de lemn obtinute si se achita de administratorul, respectiv proprietarul padurii;
h) contributia pentru prelucrarea lemnului se stabileste prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de vanzare a produselor obtinute si se achita de operatorul economic care a realizat prelucrarea lemnului;
i) o taxa de 1 leu /kg anvelopa, incasata de la producatorii si importatorii care introduc pe piata anvelope noi si/sau uzate destinate reutilizarii (…)
Natura aministrativ-financiara a activitatii AFM: colectare, evidenta, inspectie fiscala si recuperarea creantelor
Specificul financiar al activitatii AFM consta si in emiterea de certificate de atestare fiscala, privind obligatiile la FpM, intocmirea de note de restituire a sumelor incasate eronat la bugetul FpM ori transmiterea de notificari catre contribuabilii la FpM. Acestea privesc obligatia declararii si platii pentru ambalajele aferente bunurilor ambalate [5], depunerea declaratiilor privind obligatiile la FpM pe formular eronat, editarea eronata a declaratiei privind obligatiile la FpM s.a.
Controlul exercitat de AFM presupune transmiterea avizelor de inspectie fiscala catre operatorii economici inclusi in planurile de control, efectuarea de actiuni – documentare sau de teren – si definitivarea rapoartelor de inspectie fiscala (peste 300 pe an). Rapoartele in cauza pot consemna obligatii de baza datorate si nevirate AFM, penalitati/ dobanzi/ majorari de intarziere sau, mai rar, sume virate in plus de catre anumiti contribuabili.
Pentru recuperarea creantelor la FpM se intreprind demersuri de executare silita, conform CPF, emitandu-se instiintari de plata a obligatiilor (determinate in baza evidentei pe platitori a AFM, declaratiilor si documentelor de plata intocmite de catre contribuabili), somatii insotite de titluri executorii si popriri asupra conturilor bancare detinute de catre contribuabilii debitori la FpM.
Directii de utilizare a resurselor provenite din Fondul pentru Mediu
Din bugetul FpM se finanteaza actiuni in cadrul categoriilor prevazute la alin. (2) din OUG nr. 196/2005, vizandu-se sustinerea financiara a unei multitudini de proiecte prin finantare sau cofinantare nerambursabila si cofinantarea proiectelor finantate din fonduri comunitare si/sau alte fonduri internationale.
Rezultatul final ar trebui sa-l constituie aducerea unor solutii de imbunatatire a nivelului de viata in comunitatile locale, in scopul ameliorarii calitatii aerului, prevenirii producerii de deseuri, promovarii energiilor regenerabile, actionarii impotriva poluarii resurselor naturale sau a poluarii fonice.
Practica ne arata ca din sumele provenite din taxa pe poluare pentru autovehicule se finanteaza o serie intreaga de programe si proiecte destinate realizarii unei protectii reale si eficiente a mediului. Intre acestea se includ: Programul de stimulare a innoirii parcului auto national; Programul national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati; proiecte de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului; proiecte privind producerea energiei din surse regenerabile: eoliana, geotermala, solara, biomasa, microhidrocentrale.
Obiect al acestui tip de finantare fac si proiectele privind impadurirea terenurilor agricole degradate, a terenurilor din fondul forestier national afectat de calamitati naturale si a terenurilor defrisate, precum si proiectele de renaturare a terenurilor scoase din patrimoniul natural ori de realizare a pistelor pentru biciclisti.
Concluzie
Resursele financiare orientate catre zona ecologica sunt inca subdimensionate in raport cu necesitatile. O eventuala reechilibrare depinde strans de cresterea economica. Dezideratul care ramane valabil o perioada indelungata este ca actiunile finantate pe calea impozitelor verzi sa continue promovarea dezvoltarii durabile. Ideal ar fi ca asemenea actiuni sa acopere un segment cat mai important din problemele de mediu regasite in plan autohton.
Referinte:
[1] Legea nr. 105/2006, Legea nr. 292/2007, OUG nr. 37/2008 si OG nr. 25/2008.
[2] Administratia Fondului pentru Mediu este institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri proprii, in coordonarea Ministerului Mediului. AFM dispune de personal propriu care asigura functiile de conducere, executie si control. Conform Hotararii de Guvern nr. 1/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a AFM si Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 3/06.01.2006 de aprobare a structurii organizatorice si a statului de functii al AFM, la inceputul anului precedent (2009) existau 152 posturi aprobate.
[3] Cf. Raport No.1762/A/27.03.2009 al Administratiei Fondului pentru Mediu (Departament Relatii Mass-Media).
[4] Modificat de Legea nr. 105 din 25/04/2006 la 11/05/2006; Modificat de Legea nr. 292/2007.
[5] Conform informatiilor transmise de Autoritatea Nationala a Vamilor ca urmare a solicitarii A.F.M. nr. 7368/17.04.2008.
