Hidroelectrica ia 110 mil. euro de la BERD pentru a-i da inca 30 de ani de viata centralei care a luminat Romania: Stejaru Bicaz

Hidroelectrica ia 110 mil. euro de la BERD pentru a-i da inca 30 de ani de viata centralei care a luminat Romania: Stejaru Bicaz

Hidroelectrica, cel mai mare pro­ducator de energie din Romania, a ob­tinut o finantare in valoare de 110 mi­lioane de euro de la Banca Eu­ro­peana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) pentru retehnolo­gizarea cen­tralei Stejaru Bicaz, una dintre cele mai mari unitati hidro din Romania, pusa in functiune in urma cu mai bine de 50 de ani.

“Modernizarea va asigura un nou ciclu de viata pentru intreaga unitate, de cel putin 30 de ani, cu o crestere a eficientei si a sigurantei in operare”, se arata in descrierea proiectului, dispo­nibila pe site-ul institutiei financiare. Potrivit reprezentantilor BERD, sem­narea acestei finantari va avea loc in cursul zilei de azi.

Banii vor fi folositi pentru moder­nizarea celor 6 turbine ale hidro­centralei care in total au 210 MW, aproape o treime din capacitatea unui reactor nuclear al centralei de la Cernavoda.

“Costul total al proiectului este de 136,9 milioane de euro”, se mai arata pe site-ul BERD. Institutia financiara va asigura un credit de 110 milioane de euro, din care 70 de milioane de euro reprezinta banii dati de BERD, restul venind de la alte doua banci comerciale.
Creditele, solutia salvatoare

In contextul in care in ultimii 20 de ani in Romania au fost puse in functiune foarte putine unitati noi de producere a energiei electrice, singurele exceptii fiind reactoarele 1 si 2 ale centralei de la Cernavoda – a caror constructie a fost demarata inca de pe vremea comunismului, atragerea de finantari pentru modernizarea vechilor unitati este obligatorie pentru sistemul energetic.

Strategia Energetica elaborata de Ministerul Economiei pentru perioada 2011-2035 arata ca circa 80% din termocentralele din Romania au durata de viata depasita, 31% din hidro­centrale trebuie inlocuite, 65% din retelele de distributie a energiei sunt intr-un grad avansat de uzura, reteaua de transport al gazelor naturale este “expirata” in proportie de 60%.

“Circa 80% din grupurile termo­energe­tice din Romania au fost in­sta­late in perioada 1970 – 1980, in prezent depasindu-si practic durata de viata normata”, se arata in Strategia Ener­getica a Romaniei pentru perioada 2011-2035.

Tot acest document arata ca nota de plata a 20 de ani de lipsa de investitii se va ridica la circa 40 de miliarde de euro. In acest context, atragerea de investitori privati si creditele raman printre putinele solutii la indemana statului roman in absenta unor green­field-uri proprii pentru innoirea par­cului de productie de energie electrica.
O centrala de 50 de ani

Decizia construirii centralei de la Bicaz a fost luata odata cu aprobarea planului de electrificare a Romaniei pe o perioada de zece ani, intre 1951 si 1961. La doar o luna dupa ce acest plan este asumat, se ia hotararea politica de a construi centrala.

Prin santierele Bistritei aveau sa treaca mii de oameni, de la detinuti politici pana la activisti politici.

Astfel, la cinci ani de la incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, Romania isi asuma o investitie uriasa ale carei baze erau creionate inca din 1908, si anume punerea in functiune a sistemului energetic Bicaz – Stejaru.

La momentul finalizarii lucrarii, barajul hidrocentralei, care masoara 127 de metri, era cel mai mare din Romania si al patrulea ca dimensiuni din Europa.

Oamenii care au muncit la construirea acestei unitati si care mai sunt in viata si azi vorbesc despre hidrocentrala Bicaz – Stejaru ca despre o scoala, dupa realizarea acestei lucrari fiind date in functiune unitati precum Arges sau Portile de Fier.

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,342FaniÎmi place
97CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente