Indiferent de modelul ales de organizatii, este important sa se urmareasca indeplinirea obligatiilor fata de societate. Problemele vizand protectia mediului inconjurator detin in prezent o importanta deosebita, nu numai in ceea ce priveste aspectul tehnic, ci si din punct de vedere moral. De la ideea ca omul este stapanul naturii s-a trecut la viziunea potrivit careia omul trebuie sa vegheze la mentinerea unui echilibru cu natura (eco-etica).
Se identifica mai multi factori care concura la acordarea unei atentii din ce in ca mai mari mediului:
– atitudinile critice ale intelectualilor postbelici fata de efectele pe care le-a avut dezvoltarea economica asupra naturii si societatii;
– studiile publicate dupa anii ´70, care au evidentiat limitele naturale ale cresterii de tip extensiv; se considera ca in prezent parcurgem asa-numita era ecologica (1990-2030), ce urmeaza erei economice (1950-1990); astfel, politicile economice se definesc luandu-se in considerare necesitatea dezvoltarii economice durabile, adica asigurarea cerintelor generatiei actuale fara a compromite existenta generatiilor viitoare;
– adoptarea unor legi privitoare la protectia mediului.
Pentru a echilibra efectele negative asupra mediului, marile puteri economice planifica si deruleaza programe care implica un numar cat mai extins de beneficiari .
Ford Romania, de pilda, ofera un exemplu de marketing si etica prin premiile pentru Protectia Mediului pe care le ofera anual din 1996, in valoare de 20.000$.
Un alte exemplu in protejarea mediului il constituie programul oferit de Nokia – ”Climate Change”. Programul reprezinta colaborarea intre una dintre cele mai mari organizatii globale pentru conservarea mediului si companii care manifesta un interes activ pentru schimbarea climatica. Nokia vizeaza o serie de initiative pentru reducerea consumului de energie, inclusiv reducerea la jumatate a consumului incarcatoarelor de telefoane, utilizarea de electricitate generata de surse regenerabile pentru alimentarea a 50% din facilitatile sale de productie pana in 2010 si reducerea cu 6% a necesarului energetic pentru punctele sale de lucru pana in 2012. Intre 2003 si 2006, proiectele de eficienta energetica desfasurate de Nokia in facilitatile sale din Europa, America de N si S si China au contribuit la reducerea consumului total de energie al companiei cu 3,5%. Intre 2007 si 2012, Nokia intentioneaza sa reduca acest consum cu inca 6%, comparativ cu nivelul din 2006. In prezent, 25% din necesarul de energie electrica al punctelor de lucru Nokia din intreaga lume este acoperit de surse regenerabile. Pana in 2010, Nokia intentioneaza sa creasca acest procent la 50%.
Considerand ca exemplul personal este cea mai buna dovada in acest sens, in cursul anului 2005, s-a organizat pentru a doua oara actiunea civica „McDonald’s pentru un oras curat”, actiune in care au fost angrenati peste 150 de angajati ai companiei. Politica manageriala in directia protectiei mediului are la baza trei principii si cai de actiune: reducere, refolosire si reciclare. Promovarea conceptului de responsabilitate sociala – premisa a dezvoltarii unei adevarate culturi de implicare sociala in Romania.
In Romania a fost demarat Programul CSR: „Responsabilitate Sociala” , (iunie 2003), sub forma unei colaborari intre saptamanalul „Capital” si Fundatia pentru Societate Deschisa; este un program de pledoarie pentru un comportament responsabil fata de angajati, cetateni, comunitate si mediu. Misiunea acestui program a fost de a promova ideea, valorile si metodele de responsabilitate sociala in randul companiilor din Romania si de a contribui la crearea unei culturi a responsabilitatii si implicarii sociale. Prin acest program se urmareste evolutia acestui fenomen in diferitele sectoare ale vietii economice, precum si felul in care diferitele forme si modele sunt aplicate de companiile din Romania.
In prezent, programul include urmatoarele componente:
– „Capital: Responsabilitate Sociala” – pagina pe aceasta tema, realizata in colaborare cu saptamanalul Capital, cuprinde numeroase articole pe teme precum: voluntariatul sprijinit de angajator, marketing-ul social, implicarea in comunitate a sectorului farmaceutic sau fast-food etc. In iunie 2004, „Capital” a primit un premiu special in cadrul Galei „Oameni pentru Oameni” datorita sprijinului acordat raspandirii ideii de responsabilitate sociala si comportamentului responsabil demonstrat de realizarea acestei pagini.
– „Compania Responsabila” – un buletin informativ lunar, transmis prin e-mail, al carui prim numar a aparut in august 2004. Pe langa sfaturi practice privind implementarea modelelor de responsabilitate sociala, publicatia contine un vocabular de responsabilitate sociala si resurse utile pentru cei ce doresc sa se implice in acest domeniu.
– „Doza de Responsabilitate” – este un jurnal pe Internet (blog) in care sunt semnalate zilnic ultimele noutati si studii din domeniul responsabilitatii sociale, completate cu reflectii asupra fenomenului, atat in Romania, cat si la nivel global. Aceasta componenta s-a demarat in august 2004.
– „Pledoarie publica” – cuprinde o serie de prezentari si discursuri pe teme de responsabilitate sociala, prezentate cu ocazia evenimentelor din sectorul organizatiilor non-guvernamentale. Analizele efectuate in randul companiilor responsabile social au evidentiat ca aceste angajamente sunt initiate nu numai ca un raspuns la presiunile externe ale publicului, ci si datorita valorilor si filosofiilor personale ale managerilor sau fondatorilor.
Preocuparile in vederea cresterii gradului de informare a firmelor privitor la responsabilitatea sociala sunt deja o certitudine. In vederea familiarizarii comunitatii de afaceri din Romania cu aceasta noua tendinta a companiilor europene, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti a desfasurat in mai 2005 seminarul „Observatorul responsabilitatii sociale” . Proiectul a reunit parteneri din Italia, Romania, Bulgaria si Bosnia-Hertegovina si a avut ca principal obiectiv promovarea relatiilor comerciale intre firmele si organizatiile din aceste tari, bazate pe deschidere, incredere, transparenta, recunoastere si promovarea conceptelor de responsabilitate sociala.
Alt exemplu este proiectul social „Cel mai curat bloc” al companiei Unilever South Central Europe ce are loc de trei ani in Ploiesti unde Unilever incearca sa implice comunitatea (asociatiile de locatari si studentii din camine) intr-un concurs care desemneaza si premiaza Cel mai curat bloc. In 2004, concursul a fost lansat in luna martie, iar premierea a avut loc la Teatrul din Ploiesti unde au participat presedintele Unilever si reprezentanti ai autoritatilor locale. In concurs au fost inscrise 230 de asociatii de locatari si 320 de camine studentesti. Proiectul se adreseaza orasului Ploiesti unde compania Unilever isi desfasoara activitatea si doreste sa se implice in proiectele comunitatii pe care o serveste.
Firmele Data Group International, Level 7 Software, Idea Design&Print si Stu Art Ambient Design din Timisoara reprezinta un exemplu al firmelor relativ mici care au programe sociale clar definite. Astfel, ele isi strang angajatii o data pe an si fac curatenie in oras. Prima lor actiune a fost organizata in vara anului 2001, intr-o padure din localitatea Sag de langa Timisoara, cand au participat 70 de persoane care au adunat impreuna 120 saci de gunoi. Angajatii care nu au vrut sa participe au avut o zi libera platita, pentru ca ecologizarea s-a desfasurat in timpul programului de lucru. A doua actiune de ecologizare organizata de cele patru firme timisorene a avut loc pe 2 mai 2003 si a vizat malul drept al raului Timis.
SIVECO Romania a participat cu un pachet informatic integrat SIVECO Applications 2010, care pune accent pe importanta introducerii sistemului informational de monitorizare a fluxului deseurilor, atat la nivel de societati comerciale cat si la nivel de autoritati nationale, regionale si locale. Componenta sa de Management al Deseurilor este o aplicatie complexa, dar extrem de usor de folosit, ce a fost proiectata pentru a sustine activitatea de gestiune a deseurilor, de la producerea, depozitarea, transportul pana la eliminarea deseurilor. Principalul beneficiu pe care il castiga utilizatorii acestei aplicatii este cunoasterea exacta a sursei deseului, tipul de deseu produs, modul de colectare si depozitare, transportul si modalitatea de eliminare a acestuia, alaturi de obtinerea de rapoarte financiare despre productia de deseuri la nivel de serviciu, departament sau pe conturi de cheltuieli.
Vodafone Romania a dezvoltat impreuna cu organizatia neguvernamentala Mare Nostrum, din Constanta, programul „Litoral curat”, care se desfasoara pe timpul verii in statiunile de pe litoralul romanesc al Marii Negre. Programul are ca scop informarea si educarea turistilor si locuitorilor din zona litoralului pentru pastrarea curateniei pe plaja, precum si incurajarea acestora pentru colectarea selectiva a deseurilor spre a fi reciclate. In vara anului 2005, cand a fost lansat, „Litoral Curat” a insemnat amplasarea a 300 de cosuri pentru colectarea selectiva a deseurilor, pe o suprafata de 45 de km de plaja. Programul a continuat si in vara lui 2006, cand plajele din 9 statiuni romanesti de pe malul marii, precum s din orasul Constanta, au fost dotate cu 450 de cosuri pentru colectarea selectivs a deseurilor. Anual se colecteaza astfel peste 10.000 de kg de hartie si peste 10.000 de kg de materiale plastice, care sunt apoi reciclate.
Un al program lansat de aceeasi companie este programul national de reciclare a telefoanelor mobile si a accesoriilor, o initiativa ce are drept scop reducerea cantitatii de deseuri electronice, pentru un mediu mai curat si mai sanatos. Vor fi colectate telefoanele mobile si accesoriile, in scopul reciclarii, de la toti utilizatorii de telefonie mobila din Romania, in punctele special amenajate in cele 74 de magazine proprii din tara.
Campania „Salveaza oamenii de zapada”, realizata de GMP PR pentru Apa Nova. Obiectivul campaniei a fost sarbatorirea Zilei Internationale a Mediului, prin sensibilizarea publicului asupra temei din acest an: incalzirea globala. GMP PR a ales un mod neconventional de a prezenta bucurestenilor problemele care apar odata cu fenomenul incalzirii globale, aratandu-le intr-un mod sugestiv unul din posibilele efecte: peste nu foarte multi ani, copiii nostri s-ar putea sa nu mai stie cum arata zapada. Proiectul s-a desfasurat in perioada 4-8 iunie 2007 si a cuprins o serie de tactici neconventionale menite sa atraga atentia asupra problemei si sa prezinte solutii. Pe perioada campaniei, 3 oameni de nisip (de aproape 3 m inaltime) au fost amplasati in principalele intersectii din Bucuresti, iar la semafor soferii au primit cate un cub de gheata impreuna cu pliante cu sfaturi referitoare la protectia mediului.
ECO TIC a primit la 2 aprilie 2007 licenta de operare 001 – 2007 in domeniul gestionarii deseurilor de echipamente electrice si electronice din partea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. ECO TIC este prima asociatie a producatorilor de echipamente electrice si electronice care obtine aceasta licenta care deschide drumul spre demararea fluxului gestionarii deseurilor de echipamente electrice si electronice din Romania. ECO TIC, asociatie non-profit infiintata in aprilie 2006, reuneste 100 de companii din sectorul IT & C si al electronicelor de consum.
Proiectul „Si tu poti dota biblioteca scolii tale. Recicleaza hartie!” cu o durata nedeterminata avand ca obiectiv general crearea conditiilor necesare privind transpunerea in practica a acquis-ului european de protectie a mediului privind reducerea si gestionarea deseurilor. Grupul tinte fiind elevii scolilor din municipiul Ploiesti si din judetul Ialomita.
In concluzie, firmele nu-si pot permite sa obtina avantaje necuvenite de la partenerii lor de afaceri. Aceasta este impotriva principiilor de marketing de a identifica nevoile in mod profitabil, dar si etic. Firmele capabile sa gaseasca solutii noi, de o maniera responsabila din punct de vedere social, vor avea cele mai mari sanse de reusita.
Este bine de stiut ca un mediu sanatos are o mare valoare economica, estetica si etica, or mentinerea unui asemenea mediu presupune prezervarea in bune conditii a tuturor componentelor sale: specii, variabilitate genetica si ecosisteme, incat o presiune exercitata in sens negativ poate duce la dezechilibrul intregului mediu.
Pornind de la ideea ca natura are o valoare spirituala care este superioara valorii economice ne-o demonstreaza din plin istoricii, filozofii, poetii, artistii, muzicienii afirma ca si-au gasit sursa de inspiratie in mediu, apreciind viata salbatica, estetica peisajelor ori activitatea in aer liber.
In acest sens, etica mediului tine seama de faptul ca un individ are o serie de obligatii morale care merg pana la obligatii morale fata de toate ecosistemele planetei si fata de Terra insasi. Desi au trecut cinci decenii de la recunoasterea universalitatii drepturilor omului, raporturile societatii cu mediul au ramas confuze, variabile, contradictorii.
Incontestabil, dezvoltarea durabila, ramane un concept solid, iar aplicarea sa poate sa formeze comportamente economico-ecologice viabile, pe termen lung, iar previziunile in acest do-meniu ar trebui sa foloseasca orizonturi de timp mai mari.
Pastrarea echilibrului ecologic depinde de structura economiei, de ritmurile de crestere a productiei, de volumul capitalului productiv, de gradul de poluare a mediului, de ritmul progresului tehnic, de extinderea pietei ecoindustriilor, motiv pentru care apare ca imperativa corelarea politicilor economice cu cele etice si de protectie a mediului.
Or, protejarea mediului si a diversitatii biologice poate fi justificata cu argumente etice la fel de bine ca si cu argumente economice. Sistemele de valori ale celor mai multe religii, culturi ori filozofii ofera justificare pentru protectia speciilor acestea fiind deja intelese de catre oameni, argumentele etice ajutand speciile care nu au o valoare economica evidenta pentru oameni.
Aceasta inseamna ca societatea umana a mileniului trei trebuie sa fie organizata respectand principiile lumii vii – cauzalitatea si finalitatea-si realizand reconcilierea stiintei cu religia, pentru ca parteneriatul cu Natura nu poate apartine decat unui om cu o etica si moralitate desavarsita.
