Istoria patentarii semintelor – sau cum fara inovatie, nu ar fi existat progres

Istoria patentarii semintelor – sau cum fara inovatie, nu ar fi existat progres
Istoria patentarii semintelor – sau cum fara inovatie, nu ar fi existat progres
Istoria patentarii semintelor – sau cum fara inovatie, nu ar fi existat progres

„Sistemul de patentare a adaugat combustibil flacarii creatoare a geniului” – Abraham Lincoln. Aceasta declaratie, facuta de unul din cei mai influenti presedinti ai Statelor Unite, subliniaza pe scurt obiectivul legislatiei patentelor din S.U.A. Ideea fundamentala este ca trebuie sa existe un mijloc prin care oamenii sa fie incurajati sa inoveze – deoarece fara inovatie, nu ar exista progres. Acelasi lucru este valabil si in cazul companiilor care activeaza in domeniul biotehnologiilor. Fara posibilitatea de a patenta eforturile si de a obtine un profit de pe urma lor, nu ar exista un stimulent real prin care oamenii sa fie motivati sa creeze tehnologii pe care le folosesc mii de fermieri in clipa de fata.

Sunt unele voci care sustin ca unele companii agro-industriale au stat in spatele crearii unora din legile de patentare. Altii merg pana acolo incat spun ca aceste companii incearca sa patenteze viata. Nu asa stau lucrurile. De asemenea, s-a constatat ca sunt exprimate incertitudini destul de mari in ce priveste produsele patentate – doar hibrizii noi sau caracteristicile biotehnologice noi pot fi patentate, in timp ce plantele anuale care se inmultesc prin alopolenizare, precum si alte soiuri existente nu sunt patentabile.

In aceste conditii, este necesar sa existe o analiza mai atenta legata de patente.

Scurta incursiune in istoria patentelor

Desi s-ar putea crede ca patentarea semintelor si a altor organisme vii este o tendinta de data recenta, primul patent acordat pentru un organism viu dateaza din 1873, cand Louis Pasteur a primit patentul Statelor Unite cu numarul 141.072, pentru un tip de drojdie. Acesta a fost, de fapt, unul dintre primele patente legate de productia de alimente – tipul de drojdie respectiv fiind destinat reducerii deteriorarii berii in timpul productiei. Fara indoiala, posibilitatea de a patenta acest tip de drojdie a dus la inovatii in sectorul productiei de bere.

In 1930, a fost votata Legea patentelor plantelor. Aceasta lege a facut posibila patentarea unor hibrizi noi de plante cu reproducere asexuata. In 1954, Legii patentelor din 1952 i-a fost adus un amendament, care stipula clar ca plantele cu mutatii somatice, cultivate, plantele mutante, hibrizii si rasadurile recent descoperite puteau fi patentate, daca se reproduc asexuat.

Primul patent de utilizare a unui hibrid de samanta a fost obtinut in 1975, de Earl Patterson, de la Universitatea din Illinois. Patentul respectiv era pentru seminte de porumb.

Au mai fost emise cateva decizii, care intareau in continuare patentarea plantelor si produselor biotehnologice. In 1980, procesul Diamond contra Chakrabarty a stabilit ca organismele vii erau eligibile pentru protectie prin patentare, emitand decizia ca o bacterie modificata genetic poate fi patentata. Cinci ani mai tarziu, Biroul pentru patente si marci comerciale a emis decizia ex parte Hibberd referitoare la faptul ca plantele pot fi patentate.

Asadar, in realitate, majoritatea, daca nu toate disputele juridice referitoare la oportunitatea patentarii sau nu a organismelor vii, plantelor sau semintelor avusesera loc inainte ca marile corporatii din domeniul biotehnologiei sa-si inceapa activitatea in domeniul productiei de seminte.

Protectia prin patente ii restrictioneaza pe ceilalti in ce priveste aplicarea practica a inventiei cuiva, fapt care le permite de cele mai multe ori societatilor si persoanelor sa profite de pe urma muncii lor. Aceste profituri sunt directionate adesea catre crearea unor produse noi si inovatoare.

Ganditi-va numai la toate facilitatile pe care le aveti in viata dvs. de zi cu zi si pe care nu le-ati avea daca n-ar exista sistemul de patentare! Multe inventii sau procese tehnologice noi au fost posibile datorita sistemului de patentare – la fel cum este berea dvs. preferata (multumita lui Louis Pasteur).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *