Liviu Mihaiu, presedinte al Asociatiei Salvati Dunarea si Delta, sustine ca turismul de lux nu trebuie neaparat sa polueze si recomanda barci cu motoare mai mici, pentru cei care vor sa se bucure de natura si nu vor sa renunte la confortul cu care s-au obisnuit.
Ecoturismul inseamna vacante fara aer conditionat, fara ATV-uri, fara barci cu motor mare si fara materiale moderne. „Asta ar sustine si mestesugurile si indeletnicirile traditionale ale cetatenilor Deltei”, sustine Liviu Mihaiu, intr-un interviu acordat Business24.
Presedintele Asociatiei Salvati Dunarea si Delta vorbeste aici despre realizarile sale in lupta cu sistemul, dar si despre comoara in fata careia ingenuncheaza strainii si care devine ca un „virus” pentru cei care au vizitat-o macar o data.
Ne place sa pescuim cei mai mari pesti si sa conducem cele mai sofisticate barci. Cum facem totusi sa impacam nevoia de confort si capriciile unui turist de lux cu ecosistemul din Delta Dunarii?
Cei mai mari pesti au disparut si cele mai mari motoare, cu o influenta negativa, au aparut invers proportional. Motoarele au o influenta nu numai asupra malurilor, dar si asupra florei si faunei subacavatice. Inchipuiti-va ca ar trece un avion Boeing la cativa zeci de metri deasupra capului vostru, dar in apa. Cam asta simte un peste, cand un motor de 250 CP trece cu viteza pe canale.
Tursimul de lux nu trebuie neaparat sa polueze. Antidotul este simplu: motoare auxiliare de maxim 20 CP, care se folosesc pe canalele Deltei. Asta inseamna cateva ore in plus de deplasare pe sejur, ore petrecute in natura!
Asta ar implica rabdare, la fel ca pe sosele. Cine are bani de motor mare, are bani si pentru un motor mic, cu care se poate merge pe canale. Nu turismul de lux este problema, ci cel de masa, cat si parvenitii mitocani, care nu respecta legea, pentru ca nu prea o aplica nimeni.
Iar „Nimeni” asta este nimeni altul decat statul nostru, care nu prea da multi bani pe protectia Mediului, desi este garantat constitutional! Cele mai multe probleme de acest gen le-ar rezolva Sistemul de Monitorizare Integrala al Deltei, care este dotat si cu senzori de poluare.
Apreciaza strainii Delta Dunarii mai mult decat romanii? Care este profilul turistului de delta?
Primul „strain” care a apreciat-o a fost marele Jacques Yves Cousteau – Comandantul si primul mare ecologist al acestei planete, cel care a vizitat-o si cercetat-o in 1990-1991. Pe Dunare si apoi in Delta, insotit de faimosii Radu Anton Roman si Adriana Gagea. Evident ca strainii, care si-au ras ecosistemele lor „personale” in timpul revolutiilor industriale, ingenuncheza cand vad o asemenea comoara, iar noi o distrugem, in frunte cu adminstratia locala si centrala.
Cu un minister care a fost Cenusareasa tuturor guvernelor, e mai greu sa impui masuri de protectie a padurilor sau a zonelor umede de importanta UNESCO. Profilul turistului de Delta este foarte larg, pentru ca Delta este un ca „virus” universal valabil. Ataca inclusiv copii, femei si batrani.
Gasesc turistii straini conditii care sa corespunda exigentelor internationale in Delta Dunarii?
Agentiile mari turistice au grile foarte stricte. Daca infrastructura existenta nu le completeaza, atunci nu vin (turistii straini – n.red.) E simplu! Maine pot veni 100.000 de turisti straini. Dispensare lipsite de cabinete profesioniste, o retea de sanatate de urgenta care nu prea merge, asa cum a aratat-o raportul pe Sanatate a 550 de copii din Delta Dunarii.
Si sa nu uitam ca aproape jumatate dintre turisti vine sa pescuiasca, iar cealalta jumatate vine sa manance peste. Bunaoara, nu poti sa le dai peste de la Metro unor turisti care vor sa manance peste din Delta. Ce nu intelege administratia este ca vor fi cu atat mai putini turisti si pescari, cu cat pestele va fi mai putin.
Ce poti face mai exact in Delta Dunarii, fara a distruge echilibrul natural?
Turistic sunt cateva zone care domina harta aglomerarilor turistice: Crisan, Sf. Gheorghe, Sulina, Mila 23, Portita. Dar, din pacate, s-a consturit haotic, fara reguli urbanistice si fara autorizatie. Daca ar fi sa luam la bani marunti ce s-a construit, probabil ca 25-30% dintre cladiri ar trebui date jos.
Ce inseamna mai exact ecoturism si cat de dezvoltat este el in Delta Dunarii?
Ecoturismul este un concept de dezvlotare durabila si sustenabila: fara aer conditionat, fara ATV-uri, fara barci cu motor mare, fara materiale – altele decat cele traditionale. Asta ar sustine si mestesugurile si indeletnicirile traditionale ale cetatenilor Deltei. El se practica intr-o mica masura, neautorizat si de foarte multe ori nefiscalizat.
Ecoturismul trebuie impus ca o necesitate si ca o optiune turistica acreditata. El este inca in stadiu incipient.
Cat de costisitor este sa fii eco?
A fi eco este o chestie de atitudine constiincioasa, este un mod de a fi si un fel de a te gandi la viitorul umanitatii. Un exemplu mic dar concret este sa nu lasi apa sa curga, cand te speli pe dinti (cateva tone de apa potabila se salveaza pe an) sau sa scoti din priza, inainte de culcare, toate stand by-urile electronice din casa.
Asta inseamna 10% din consumul de energie, cu-atat mai mult cu cat pretul energiei conventionale va mai creste in urmatorii 10 ani si atunci va deveni o necesitate a cosului zilnic.
Spirala consumului distruge planeta. Resursele nu sunt infinite, asa cum credem inca majoritatea dintre noi.
A merge pe bicicleta a ajuns in Danemarca politica de stat si astazi se construiesc autostrazi pentru biciclisti: e mai ieftin si mai sanatos pentru noi toti. Din pacate, noi suntem mult mai departe decat ne-am dori si asta inseamna educatie de manual scolar pentru urmatoarle generatii. Daca nu inveti acest lucru la scoala, nu cred ca poti sa privesti viitorul copiilor in ochi.
Care sunt cele mai mari realizari ale asociatiei pe care o conduceti, in salvarea Deltei?
„Salvati Dunarea si Delta” este o organizatie care are 8 ani si care are sute de proiecte de mediu si responsabilitate sociala, nu numai in Delta Dunarii, ci si in bazinul hidrografic la Dunarii, cum ar fi proiectul facut impreuna cu Coca-Cola: „Salvati Argesul”.
Dar cele mai tari realizari sunt interzicerea pescuitului la sturion pe 10 ani, in 2006, Romania fiind prima tara riverana care a adoptat aceasta masura de protectie a celui mai batran peste din lume: sturionul!
Si cea de-a doua, atacata la baioneta de partidul transpartinic al vanatorilor cu legitimatie de parlamentar, de cel putin doua doua ori pe sesiune parlamentara: interzicerea vanatorii in Delta DUnarii, prin modificarea Legii Rezervatiei. Chestie care dureaza de mai mult de un an si care a salvat multe specii rare de la a fi imputinate.
Lupta subterana de lobby & advocacy pe care o facem cu administratia este una de uzura, de gherila, dar asta este misiunea noastra asumata: „In lupta cu oamenii pentru binele Naturii, si, intr-un final, pentru binele Oamenilor!”.
