Luna Padurii este unul din cele mai importante evenimente silvice si reprezinta o masura de resensibilizare a publicului si a factorilor decizionali cu privire la importanta padurilor, a rolului lor esential in mentinerea echilibrului ecologic. Aceasta sarbatoare isi are inceputurile inca din anul 1872, cand a debutat organizarea sarbatorii sadirii arborilor in SUA, ca o consecinta fireasca a accentuarii despaduririlor. In Romania, prima data a fost organizata in anul 1902 de catre Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor si Instructiei Publice, sub denumirea „Sarbatoarea sadirii arborelui”. Potrivit directorului Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Constanta, Simona Constantin, judetul nostru are 11 paduri declarate arii naturale protejate: padurea Hagieni (392,9 ha), Fantanita Murfatlar (66,4 ha), Dumbraveni (345,7 ha), Esechioi (26 ha), Canaraua Fetii (168 ha), Celea Mare – Valea lui Ene (54 ha), Cetate (62 ha), Bratca (67 ha) si masivul Cheia (1182 ha). Suprafata fondului forestier din judetul Constanta este de 38.112 ha, din care ocupata de paduri este o suprafata de 32.691 ha. In ultimii ani s-au desfasurat actiuni de impadurire, suprafata regenerata prezentandu-se astfel: in 2009 – 431 ha, 2010 – 399 ha, 2011 – 556 ha. Cu ocazia „Lunii padurii”, APM Constanta, in colaborare cu Directia Silvica si doua societati comerciale va desfasura, in unitatile de invatamant, actiuni de educatie ecologica, concursuri de desene, precum si vizite la pepiniera din Mamaia.
Defrisarile ne strica viata
In Romania, majoritatea ecosistemelor naturale sunt specifice padurilor si prezinta o mare diversitate faunistica si floristica, favorizata de pozitia geografica, de varietatea reliefului, de conditiile hidrologice, climatice si evolutia solului. Autentice laboratoare ale naturii, padurile, impreuna cu celelalte spatii verzi, reprezinta o bogatie de nepretuit pentru fiecare asezare urbana, fiind, datorita actiunilor antipoluante, veritabile uzine de sanatate si de echilibru ecologic. Din cauza taierilor efectuate de om si a unor calamitati naturale cum sunt furtunile puternice, dar mai ales incendiile, astazi exista suprafete intinse de pe care padurea a fost nimicita. Eroziunea solului, scaderea fertilitatii lui, inundatiile si alunecarile de teren, cresterea concentratiei de dioxid de carbon si scaderea celei de oxigen, reducerea precipitatiilor prin scaderea cantitatii de apa din atmosfera rezultata din transpiratia plantelor sau disparitia multor specii de plante si animale sunt doar cateva dintre consecintele tragice ale taierilor de copaci.
