Pentru legalizarea consumului si comertului cu marijuana inclusiv in scop recreational, trei state americane, Washington, Oregon si Colorado, intentioneaza sa organizeze referendumuri in aceasta toamna, in perioada alegerilor generale, dupa ce 17 state au legalizat deja vanzarea plantei in scop medical.
Un sondaj Gallup realizat la finele anului trecut arata o sustinere record pentru legalizarea canabisului – 50% dintre respondenti la nivel national, fata de doar 12% in 1969, ultima data cand Gallup a realizat un astfel de sondaj in Statele Unite.
Schimbarea de atitudine a americanilor fata de incriminarea consumului si comertului cu marijuana s-a schimbat profund in ultimii ani, pe masura ce “razboiul impotriva drogurilor” purtat de autoritati s-a dovedit nu doar ineficient, ci a si avut efecte dezastruoase, asemanatoare celor aparute in perioada prohibitiei alcoolului, ducand la cresterea criminalitatii organizate si consumand resurse uriase din bani publici pentru vanarea unor consumatori care nu exercita nicio violenta impotriva altor persoane. SUA cheltuieste doar pentru aplicarea legii impotriva consumului de droguri 13 miliarde de dolari, a facut cele mai multe arestari legate de marijuana din lume – 20 de milioane de persoane din anii ‘60 pana in prezent, majoritatea consumatori, intr-un singur an fiind retinuti mai multi fumatori de iarba decat arestati pentru toate infractiunile violente (crima, viol, talharie etc.). Razboiul purtat cu costuri uriase nu a imputinat nici consumatorii, nici productia, reusind doar, pe masura ce devenea mai dur, sa impinga „afacerea“ drogurilor spre organizatii din ce in ce mai violente dispuse sa-si asume riscul.
Dupa ce acum doi ani votantii din California au respins, la limita, legalizarea marijuanei in scop recreational, specialistii citati de Wall Street Jounal dau sanse mari de succes campaniilor din aceasta toamna din Washington, Colorado si Oregon. Daca vor trece, referendumurile vor face ca posesia unor cantitati mici de canabis sa fie legala pentru orice persoana care are peste 21 de ani, la fel ca si vanzarile de retail, care vor fi impozitate.
Iarba, deja legala in scop medical
Masurile vor reprezenta un pas suplimentar fata de legile care au dezincriminat deja consumul si comertul cu marijuana in scop medical. Doar in Oregon exista 55.000 de consumatori de marijuana in scop medical licentiati de catre stat, planta fiind recomandata pentru tratamentul a numeroase afectiuni precum artrita, glaucom, sau ca analgezic pentru bolnavii de cancer, care erau nevoiti, pana nu de mult, sa si-o procure ilegal. O parte importanta a populatiei sustine extinderea masurilor de liberalizare, inclusiv in scop recreativ, mai ales ca si bugetul public va castiga peste 100 milioane de dolari pe an, nu doar din taxe, ci mai ales din reducerea cheltuielilor cu urmarirea penala si incarcerarea consumatorilor. Sustinatorii acestor masuri arata ca societatea are de ales in prezent intre doua variante: sa tolereze un mod de viata alternativ al unor semeni care nu exercita violenta impotriva altor persoane, sau sa construiasca mai multe inchisori din banii contribuabililor.
Sondajele de opinie indica o sustinere semnificativa a legalizarii mai ales in Colorado (51% dintre votanti pro legalizare, 40% contra, restul nehotarati), unde vanzarea de marijuana este legala in scop medical din 2000, si Washington (50% pro, 38% contra), cu precadere in randul tinerilor. Masura a inceput sa castige suport si printre oficiali, de regula opozanti ai legalizarii. Procurorul din Seatle, Pete Holmes, care a fost ales in 2009 dupa ce a promis sa nu ceara condamnari in cazuri de posesie de marijuana, a declarat ca “detinerea este o infractiune doar pentru ca am ales noi sa o numim asa, nu pentru ca ar exista o justificare”.
Numeroase state au adoptat deja legi care dezincrimineaza posesia de cantitati mici de marijuana, aplicand doar amenzi modice celor prinsi, chiar daca intra in conflict cu legea federala care continua sa impuna sanctiuni penale.
Legea care incrimineaza consumul, “anulata” de jurati
Schimbarea de atitudine a populatiei fata de incriminarea consumului de droguri a inceput sa isi transmita efectele si in sistemul american de justitie, unde o parte a deciziilor in procesele penale, inclusiv cele impotriva consumatorilor si cultivatorilor de canabis, se iau de catre jurati (oameni obisnuiti, care trebuie sa urmeze insa instructiunile procedurale ale judecatorului). In urma cu o saptamana, in New Hampshire, juratii au respins cererea de condamnare a unui batran de 60 de ani, care cultiva marijuana in curtea din spatele casei pentru consum propriu si care nu si-a deranjat niciodata vecinii.
Speta este considerata extrem de importanta pentru ca decizia a fost luata apeland la o procedura speciala permisa de Constitutia americana, dar folosita foarte rar din cauza faptului ca juratii nu sunt informati despre existenta ei in cursul proceselor. “Jurry nullification” este o mostenire lasata sistemului american de justitie de catre parintii fondatori, permitand juratilor (cetateni obisnuiti) sa anuleze aplicarea unei legi, daca o considera nedreapta, atunci cand trebuie sa condamne o persoana, chiar daca acuzarea a reusit sa dovedeasca tehnic, fara urma de indoiala, ca legea respectiva a fost incalcata. In fapt, juratii au dreptul sa judece atat faptele, cat si legea in sine, fiind o ultima “reduta” in fata unor posibile abuzuri legislative ale autoritatilor. Prerogativa juratilor este asemanatoare celei detinute de Curtea Suprema, singura care mai poate anula aplicarea unei legi pe motive de neconstitutionalitate. In perioada prohibitiei alcoolului, mai multe curti cu jurati au apelat la “jurry nullification”, refuzand sa condamne persoane prinse consumand alcool, chiar daca acuzarea dovedise incalcarea legii, doar pentru ca juratii au apreciat legea ca fiind nedreapta si neconforma cu principiile constitutionale care interzic limitarea libertatilor personale atata timp cat nu sunt vatamati direct alti oameni.
Astfel de decizii ale juratilor au contribuit la incetarea prohibitiei alcoolului, dupa o perioada neagra in istoria SUA, in care trimiterea in ilegalitate a acestei piete a determinat aparitia primelor mari retele de crima organizata. Motivul pentru care nu se apeleaza mai frecvent in procesele penale la “jurry nullification” este faptul ca juratii nu sunt informati de judecator ca au o astfel de prerogativa. Mai mult chiar, o decizie a Curtii Supreme de la sfarsitul secolului 18, interzice apararii sa informeze juratii ca au un astfel de drept, desi nu interzice dreptul in sine, pentru ca oamenii obisnuiti din juriu sa nu abuzeze de el anuland aplicarea legilor penale. In New Hampshire, batranul consumator de marijuana a scapat de condamnare pentru ca guvernatorul statului a aprobat, in luna iulie a acestui an, un act normativ care permite avocatilor apararii sa informeze juratii despre posibilitatea de a judeca, in procesele penale, atat faptele, cat si legea. In viitor, este de asteptat ca acuzatii sa scape de condamnare, gratie aplicarii acestei prerogative constitutionale, in majoritatea proceselor declansate impotriva consumatorilor de droguri.
Pana in prezent, cauze in care s-a folosit “jurry nullification” au aparut, de regula, doar acolo unde juratii aveau cunostinta de existenta acestui prerogativ din alte surse de informare. Tot mai multe organizatii si publicatii americane au inceput campanii de informare pentru a aduce la cunostinta cetatenilor americani obisnuiti faptul ca pot desfiinta si legile “nedrepte” daca ajung vreodata sa fie desemnati jurati in procese penale.
