Dupa cel putin trei ani de tergiversari, o eventuala blocare a construirii monumentului risca sa puna Romania intr-o pozitie delicata in fata comunitatilor evreiesti.
Controversa legata de amplasarea, in Parcul Brezoianu, a Memorialului Holocaustului – un proiect cunoscut de trei ani dar contestat abia acum de organizatiile ecologiste – risca sa creeze o situatie delicata, din care imaginea Romaniei ar putea avea de suferit. Pe de-o parte, ecologistii ameninta ca vor bloca in justitie constructia monumentului, acuzand primaria de continuarea „genocidului spatiilor verzi”, prin sacrificarea a 3.000 de metri patrati de spatiu verde din centrul Capitalei.
De cealalta parte, reprezentantii comunitatii evreiesti din Romania denunta balbele autoritatilor, care amana de mai bine de trei ani construirea monumentului, aratand ca in spatele „taraboiului” din ultima perioada se ascund, de fapt, interesele anumitor persoane care nu sunt de acord cu existenta sa.
Miniscandalul cu iz dambovitean ar putea avea consecinte neplacute pe plan extern si l-ar putea pune intr-o situatie dificila pe presedintele Traian Basescu in timpul apropiatei sale vizite in Israel, stat fata de care se angajase ca monumentul va fi gata pana la sfarsitul anului 2008. La aceasta, se adauga cuvantul dat recent de ministrul de externe, Cristian Diaconescu, care, in timpul unei intalniri in SUA, a promis liderilor comunitatii evreiesti ca va grabi implementarea proiectului.
„Avize ilegale”
Organizatiile nonguvernamentale (ONG) de mediu sustin ca parcul figureaza cu statut de spatiu verde in documentatia de urbanism a Primariei Sectorului 5. Astfel, arata ecologistii, „Planul Urbanistic Zonal necesar constructiei, adoptat in octombrie 2008 de Consiliul General al Primariei, este ilegal, deoarece incalca legea care interzice schimbarea destinatiei spatiului verde”. „Mai mult, Agentia locala de mediu a aprobat constructia fara ca lucrarea sa fie introdusa in comisia de avizare tehnica de specialitate”, subliniaza Dan Trifu, presedintele fundatiei Eco-Civica.
Argumentele ONG-urilor se leaga si de mutarea pe un alt teren a 32 de arbori, care, in lipsa unei pregatiri prealabile de trei ani, nu pot supravietui. Primaria Capitalei n-a catadicsit sa demareze aceste pregatiri, desi ar fi avut la dispozitie acest interval.
Piatra de temelie a monumentului a fost pusa in parc inca din octombrie 2006, in prezenta presedintelui Traian Basescu si a ministrului culturii de la acea vreme, Adrian Iorgulescu.
Actiune in justitie
La inceputul saptamanii trecute, imediat dupa ce primaria a semnat avizul de defrisare a parcului, ONG-urile au anuntat ca vor actiona in instanta autorizatia de constructie obtinuta de Ministerul Culturii si ca vor solicita o ordonanta presedintiala de suspendare a lucrarilor pana la rezolvarea pe fond a cauzei.
Demersul vine insa la jumatate de an dupa ce proiectul a fost supus dezbaterii publice, la Primaria Capitalei. Dezbaterea a avut loc in septembrie 2008, fara ca cineva sa-si exprime public nemultumirea.
Pe de alta parte, directorul Administratiei Monumentelor si Patrimoniului Public din Primaria Capitalei, Florin Necula, a declarat ca, in 2006, la momentul adoptarii proiectului, el nu a fost consultat. „As fi vrut sa fiu invitat, dar nu s-a intamplat. Ministrul (culturii – n.r.) a hotarat asta fara sa se consulte cu primaria”, arata Necula.
Interese…
Presedintele Eco-Civica, Dan Trifu, a tinut sa precizeze ca ONGurile nu au fost niciodata impotriva constructiei monumentului, ci impotriva amplasarii acestuia pe spatiul verde. „Noi stim foarte bine prin ce tragedie au trecut evreii si chiar vrem sa-i sprijinim. N-am vrea insa nici sa dam apa la moara celor care abia asteapta sa gaseasca un motiv ca sa fie impotriva lor”, a subliniat Trifu. Potrivit acestuia, ONG-urile vor incerca o negociere cu reprezentantii comunitatii evreiesti pentru schimbarea amplasamentului.
Premisele nu se arata insa favorabile. „Nu vreau sa-i cunosc pe cei pusi de altii sa faca taraboi. Nu am ce sa negociez, pentru ca nu ne implicam in aceasta problema. E penibil ce se intampla. De ce nu s-a sesizat nimeni cand s-a taiat padurea Baneasa?”, a replicat vice pre se dintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, Paul Schwartz. El a denuntat, in schimb, tergiversarile care au dus la amanarea cu trei ani a constructiei. „Pana la urma, e in joc imaginea Romaniei in lume. Nu e monumentul nostru, e al statului roman. Il fac, bine, nu-l fac, iarasi bine!”, a conchis Schwartz.
… imobiliare
Virgil Nitulescu, fost secretar de stat in Ministerul Culturii, insarcinat in trecut cu supervizarea proiectului, spune ca in spatele tergiversarilor s-ar fi aflat de fapt interese de natura imobiliara, primaria avand alte ganduri cu terenul respec tiv. „Primaria voia, de fapt, sa construiasca o parcare subterana, care intra si sub zona parcului. Insa monumentul are, la randu-i, elemente subterane. Practic a fost vorba de ciocnirea a doua proiecte”, explica el. Nitulescu sustine ca, pe langa nenumaratele obstacole de natura birocratica, proiectul a fost amanat cu buna-stiinta de primarie.
Intr-un comunicat referitor la cererea ONG-urilor ca amplasamentul Memorialului sa fie schimbat, Ministerul Culturii precizeaza ca „asa cum un gest restaurator autentic exclude echivocul si partialitatea, in acelasi fel un astfel de monument nu poate fi realizat decat intr-un loc central al spatiului public, si nu intr-unul aflat la periferia cotidianitatii”. Ministerul s-a angajat ca, in schimbul defrisarii, sa planteze in Parcul Izvor de patru ori mai multe plante decat in Parcul Brezoianu.
Dincolo de conflictele locale
Intr-o declaratie acordata EVZ, ministrul de externe Cristian Diaconescu a aratat ca edificarea Memorialului este o chestiune care trebuie inteleasa la justa valoare de toate partile implicate, fiind „un gest cu o simbolistica ce depaseste nivelul unei conflictualitati locale”.
„In aceasta perioada de criza economica, cand gesturile si atitudinile xenofobe apar in diverse colturi din Europa, este bine sa reamintim ce s-a intamplat in urma cu 75 de ani, cand, pe fondul unei crize similare, s-a generat o reactie de respingere, uneori violenta, fata de anumite categorii etnice”, a mai spus Diaconescu.
Potrivit acestuia, exista semnale ca, la inaugurarea Memorialului, Romania va avea parte de un moment international important. „Am promisiuni de la sefii comunitatilor evreiesti ca vor fi prezenti jumatate dintre liderii europeni, care inteleg simbolistica acestei inaugurari”, a precizat ministrul.
CREATIE
In Memoriam
Monumentul Holocaustului, o creatie abstracta a sculptorului Peter Jacobi, va fi ridicat in memoria crimelor comise in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial impotriva comunitatii evreiesti si a comunitatii rome. Acesta urmeaza sa ocupe o suprafata de 2.894 de metri patrati pe terenul actualului Parc Brezoianu, aflat in perimetrul strazilor inginer Anghel Saligny, Mihai Voda, Brezoianu si Lipscani. Monumentul va cuprinde cinci piese: un Memorial, Steaua lui David, Via Dolorosa, Roata Tiganilor si Coloana, aceasta din urma avand o inaltime de sapte metri.
Potrivit proiectului, 20% din suprafata va fi ocupata de spatii verzi. Initiativa realizarii monumentului apartine Ministerului Culturii, ca urmare a recomandarilor Comisiei internationale pentru studierea Holocaustului din Romania (Comisia Wiesel) si a consultarilor cu reprezentanti ai Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania si cu supravietuitori ai Holocaustului.
PRO SI CONTRA
Vecinii vad monumentul la periferie
Bucurestenii care locuiesc in zona Parcului Brezoianu ar prefera ca monumentul sa fie mutat mai la periferie. Sunt contrazisi, insa, de cei din cartierele marginase. „Deci aici vor sa-l faca, banditii!”, scrasneste din dinti Ion Musat, aflat in plina dezbatere cu vecinul lui, la fel de inversunat impotriva construirii monumentului pe locul parculetului lor. „Nu sunt de acord! Sunt atatea locuri unde ar trebui sa se faca monumentul. Este o oaza de verdeata pentru toti locuitorii din zona. Aici Oprescu a gresit, daca ii lasa sa faca”, spune apasat si Constantin Radoi.
Stefania trece zilnic prin fata parculetului, in drum spre serviciu, si puncteaza scurt: „Sunt bolnavi, sa nu faca asta! Spatiul verde trebuie sa ramana, sa-i trimita cu monumentul mai la margine!”.
Ioan Bulcus locuieste in Balta Alba, dar se declara cunoscator al Bucurestiului si considera o idee buna ridicarea edificiului. „E util si ca parc, dar nu-si prea indeplineste rolul pentru ca este mic si e intr-un loc foarte poluat. In schimb, Holocaustul a fost un eveniment important in istoria omenirii si trebuie sa amintim cumva de asta. Atunci au avut de suferit, pe nedrept, atatia oameni valorosi si ar merita sa aiba un lacas pentru pomenirea lor”, spune acesta.
Sursa: Evenimentul Zilei
