Romania a avut cei mai calzi ani dupã 2000, iar in 2014 au fost inregistrate cele mai mari temperaturi din istoria mãsurãtorilor meteorologice, ceea ce inseamnã cã schimbãrile climatice si efectele lor se resimt tot mai puternic, a declarat, ieri, ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu.
„Anul 2014 a fost cel mai cald an din istoria mãsurãtorilor meteorologice. In 2014, din cauza dezastrelor meteo, economia globalã a pierdut peste 300 de miliarde de dolari, iar pagubele cumulate in ultimii 40 de ani au fost de 2.300 de miliarde de dolari. In Romania, cei mai calzi ani s-au inregistrat dupã anul 2000. Acest lucru demonstreazã cã schimbãrile climatice si efectele lor se resimt tot mai puternic din 2000 incoacea, a spus ministrul Mediului, Apelor si Pãdurilor, Gratiela Gavrilescu, cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei. Ministrul Mediului a mai spus cã schimbãrile climatice afecteazã aproape toate sectoarele economico-sociale, de la agricultura la turism si de la infrastructurã la sãnãtate. „Ele au un impact deosebit asupra resurselor de apã, hranã si energie si tot ele incetinesc sau chiar pun in pericol dezvoltarea durabilã. Costurile inactiunii sunt din ce in ce mai mari si de aceea se impune sã luãm mãsuri imediate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã si adaptarea sistemelor ecologice la efectele variabilitãtii climatice.
Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie directionatã luand in considerare prioritãtile dezvoltãrii durabilea, a subliniat ministrul Mediului, Apelor si Pãdurilor. Gratiela Gavrilescu a precizat cã, in ultimele decenii, schimbãrile climatice au determinat noi provocãri si de aceea se impun sã fie adoptate mãsuri pentru un mediu mai curat si sãnãtos si care sã nu afecteze posibilitãtile de dezvoltare a generatiilor viitoare. „In pofida tuturor eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serã, temperatura medie globalã va continua sã creascã ca urmare a inertiei sistemului climatic, drept pentru care vor deveni tot mai importante mãsurile de adaptare la efectele schimbãrilor climatice cu care ne confruntãm dejaa, a mai spus Gavrilescu. Ministrul Mediului a reamintit cã, in anul 2013, a fost aprobatã Strategia Nationalã privind Schimbãrile Climatice petnru perioada 2013-2020, fiind abordate douã componente principale, cea de reducere a concentratiei de gaze cu efect de serã si cea de adaptare la efectele schimbã rilor climatice. Gavrilescu a mai spus cã elaborarea Agendei Nationale de Adaptare la Efectele Schimbãrilor Climatice si integrarea ei in politica existentã si viitoare reprezintã un obiectiv major in cadrul componentei de adaptare si se va baza, in principal, pe actiuni de prioritizare, termene de aplicare si instrumente specializate privind managementul riscurilor climatice la nivel national si regional. In cadrul Strategiei Nationale privind schimbãrile climatice, resursele de apã si protectia impotriva inundatiilor si a secetelor, precum si agricultura reprezintã unele dintre cele 13 sectoare prioritare identificate in Romania, care necesitã o atentie sporitã pentru promovarea politicilor si mãsurilor de minimizare a efectelor negative ale schimbãrilor climatice. „In dinamica actualã, pentru combaterea schimbãrilor climatice si promovarea politicilor si a mã- surilor de adaptare, comunicarea joacã un rol cheie. Este absolutã nevoie de un dialog consistent cu institutiile care decid la nivel european si national asupra obiectivelor cheie din domeniile care vizeazã protectia mediuluia, a adãugat ministrul Gratiela Gavrilescu. Conform statisticilor in domeniu, dintre toate disciplinele stiintifice, meteorologia si climatologia sunt domeniile care au inregistrat cele mai semnificative progrese in ultimii 50 de ani. Cunostintele din domeniul climei, acumulate in ultima decadã, constituie un suport important pentru luarea de decizii strategice si elaborarea de politici de dezvoltare si planuri de ac- tiune pentru sporirea rezistentei populatiei in fata dezastrelor naturale, combaterea efectelor negative ale schimbãrilor climatice si incurajarea unei economii mai curate si mai eficiente. Incepand din 1961, statele membre ale Organizatiei Meteorologice Mondiale sãrbatoresc intrarea in vigoare, la 23 martie 1950, a Conventiei pentru infiin- tarea Organizatiei Meteorologice Mondiale, la care Romania este membru cu drepturi depline. Astfel, in fiecare an, pe data de 23 martie, comunitatea meteorologicã din intreaga lume celebreazã Ziua Mondialã a Meteorologiei. In fiecare an, Ziua Mondialã a Meteorologiei se concentreazã pe o temã specificã. In 2015, tema este „Cunoasterea climei pentru prevenirea schimbãrilor climaticea, in contextul in care, in decembrie 2015, in cadrul Summit-ului de la Paris, comunitatea internationalã ar putea sã ia decizii importante si sã intreprindã actiuni pentru a face fatã schimbãrilor climatice.
