Parlamentul European ar putea adopta saptamana aceasta noua legislatie asupra modului in care tarile UE pot interzice cultivarea plantelor modificate genetic
La mai bine de trei ani de la adoptarea unei rezolutii care da dreptul statelor membre sa decida in privinta cultivarii OMG (iulie 2011), Parlamentul European intentioneaza sa adopte, saptamana aceasta, noua legislatie privind modul in care tarile UE pot interzice cultivarea plantelor modificate genetic, urmand ca in cateva saptamani legea sa fie aprobata si de catre ministerele europene si apoi va intra in vigoare.
Organizatiile neguvernamentale isi exprima insa ingrijorarea cu privire la companiile de biotehnologie care au un rol central in cadrul procesului de interzicere si asupra altor puncte slabe din cadrul legislatiei.
„Aceasta noua lege ar trebui sa ofere tarilor un anumit grad de libertate in ceea ce priveste modul in care pot preveni cresterea culturilor MG pe teritoriul lor. Dar are anumite scapari grave: garanteaza companiilor de biotehnologie puterea de a negocia cu guvernele alese si exclude cel mai puternic argument legal pentru interzicerea culturilor MG – dovada faptului ca acestea dauneaza mediului”, a declarat intr-un comunicat Marco Contiero, directorul de politici agricole al Greenpeace EU.
Noua lege completeaza Directiva 2001/18 asupra eliberarii intentionate in mediul inconjurator a organismelor modificate genetic (OMG), tarile avand la dispozitie doua optiuni pentru a restrictiona sau interzice cultivarea de plante modificate genetic pe intreg cuprinsul teritoriilor lor sau partial.
Producatorii au doua optiuni
Potrivit Greenpeace, aceste optiuni privesc, pe de o parte, posibilitatea ca societatea care solicita eliberarea unei autorizatii pentru cultivarea de OMG sa poata primi o solicitare de la guverne pentru excluderea teritoriilor lor din zona geografica acoperita de autorizatie, caz in care cererea trebuie trimisa in termen de 45 de zile de la publicarea raportului de evaluare a sigurantei, condus de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA).
Pe de alta parte, guvernele pot decide sa interzica cultivarea pe teritoriul national a unei singure culturi modificata genetic sau a unui grup de culturi modificate genetic, definit de cultura in sine (de exemplu, porumb) sau trasatura (de exemplu, rezistenta la erbicide).
In acest din urma caz, interdictia va trebui sa se bazeze pe obiective de politica de mediu; planuri de tara si planuri care privesc dezvoltarea oraselor; folosirea terenurilor; impacturi socio-economice; evitarea prezentei OMG-urilor in alte produse; obiective de politica agricola; politici publice.
Guvernele nu pot invoca preocuparile de mediu cand interzic culturile
Referitor la situatia in care guvernele pot interzice cultivarea pe teritoriul national a unei singure culturi modificate genetic, Greenpeace semnaleaza faptul ca noua lege nu va oferi tarilor un drept solid din punct de vedere legal de a interzice culturile modificate genetic, pentru ca impiedica guvernele UE sa foloseasca in preocuparile de mediu ca justificare pentru interdictia la nivel national.
Potrivit textului agreat, motivele pe care guvernele le pot folosi pentru a justifica interdictia „nu vor fi, in orice caz, in conflict cu evaluarea riscului de mediu” desfasurata de EFSA.
„Cu alte cuvinte, guvernele sunt impiedicate de la a putea justifica interdictiile la nivel national pe motive legate de impacturile de mediu sau riscurile ridicate de culturile MG, chiar si atunci cand acele impacturi sau riscuri nu au facut parte din evaluarea de siguranta EFSA. Excluderea „preocuparilor de mediu” din lista de motive pentru a interzice culturile MG va avea consecinte grave. Tratatele UE ingreuneaza foarte mult posibilitatea ca tarile sa restrictioneze circulatia bunurilor pe piata interna, din alte motive decat cele legate de siguranta mediului si a sanatatii.
In mod evident, interzicerea cultivarii de OMG-uri ar limita circulatia acestor produse MG si astfel ar crea nelinisti interne legate de piata, de vreme ce interzicerea nu s-ar baza pe motive de protectie a mediului”, a informat ieri Greenpeace.
Importam anual 500.000 de tone de soia
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara a cerut inca de la finele lunii ianuarie 2011 aprobarea CE pentru ca Romania sa reia cultivarea organismelor modificate genetic. Pentru a-si sustine pozitia, oficialul roman a trimis la Bruxelles documentele stiintifice pregatite de Academia Romana, dar si solicitarile fermierilor. Materialele trimise de Bucuresti la Bruxelles fac referire in primul rand la soia ameliorata genetic.
In primavara anului 2011, Tabara declara ca Romania pierde anual aproape 1 miliard de euro pentru ca nu cultiva soia modificata genetic, potentialul de productie la nivel national fiind de circa doua milioane de tone.
„Romania importa anual aproape 500.000 de tone de soia din Brazilia, SUA si alte tari, si aceasta este produsa doar prin biotehnologie. Este inadmisibil sa ti se permita sa consumi «otrava», dar sa nu ai dreptul sa o produci”, spunea Tabara. El arata ca romanii mananca in fiecare zi un produs modificat genetic natural, respectiv graul din care se produce painea. „Romania ar putea cultiva doua milioane de tone de soia, fiind singura tara europeana care poate produce aceasta planta la nivel industrial”, afirma ministrul, care a precizat ca produsele dezvoltate prin biotehnologii sunt mai ieftine cu 40-60% decat celelalte. Valeriu Tabara a mai sustinut ca, pe langa soia, in Romania s-ar putea cultiva cu succes si porumb modificat genetic.
„Prefer un porumb cu rezistenta mai mare unuia peste care sa dau cu pesticide. Sunt sanse mari ca in Romania sa se cultive in urmatorii ani organisme modificate genetic, pentru ca de tot ce ma apuc, cred ca pot finaliza”, a mai spus el.
