Tensiuni intre Europa si China. Comisia Europeana a lansat joi o ancheta antidumping contra fabricantilor chinezi de panouri solare. Decizia risca sa duca la un razboi comercial cu China, in conditiile in care Beijingul subventioneaza industria sa fotovoltaica si o considera un varf de lance al exporturilor sale. Dar la fel si Europa. Anuntul vine la doua zile dupa initierea unei alte anchete, ce ii vizeaza pe rusii de la Gazprom.
Sub aparenta unor neintelegeri intre companii, se prefigureaza un conflict comercialo-politic enorm, scrie Le Figaro. China, ca si Europa, a investit miliarde din fondurile publice pentru dezvoltarea electricitatii foto-voltaice. Banii au venit sub forma de subventii si investitii. La Beijing, cotidianul Partidului Comunist, China Daily, considera ca e „probabila” deschiderea ostilitatilor si se declara miercuri ingrijorat de „contenciosul comercial cel mai dur” contra industriei chineze.
„Ancheta va dura in total 15 luni, chiar daca e posibila activarea unor mecanisme de aparare comerciala in noua luni, cu conditia ca dovezile sa fie suficiente”, se arata intr-un comunicat al Bruxelles-ului.
Or, puterea chineza a facut din sectorul fotovoltaic varful de lance al unei cuceriri planetare. Europa, care reprezinta doua treimi din piata mondiala vrea sa-si pastreze insa avansul tehnologic si mai ales vrea sa protejeze una dintre ultimele sale baze industriale.
Circa 20 de companii franceze, italiene si spaniole s-au asociat initiativei in iulie. Au preferat sa ramana anonime de teama contramasurilor chineze. E vorba de cea mai importanta plangere primita pana acum de Bruxelles in materie de dumping, avand in vedere valoarea importurilor de panouri fotovoltaice.
Companiile europene, reunite sub denumirea EU ProSun reproseaza Beijingului ca acorda subventii, dar si ia alte masuri protectoare companiilor rivale chineze. „Este ultima sansa pentru Europa sa tina piept unui stat chinez care subventioneaza propria industrie, ceea ce ii permite sa vanda sub costul de productie si sa ii puna pe europeni in genunchi”, explica Milan Nitzchke, de la grupul german SunWorld, cel care a coordonat plangerea colectiva depusa la Bruxelles.
Scopul companiilor este ca Uniunea Europeana sa impuna taxe mai mari acestui tip de produse chineze, panouri, dar si piese componente, dupa modelul aplicat de Statele Unite, care au impus din luna mai taxe extrem de mari pentru importurile de panouri solare „made in China”, relateaza Le Monde.
Beijingul sperase ca fabricantii chinezi si cei europeni vor reusi sa isi rezolve diferendul prin intermediul consultarilor. De partea sa, ministrul chinez al Comertului a explicat ca „regreta profund” decizia Comisiei de a declansa ancheta. Analistii se tem insa ca Beijingul pregateste o riposta in forta. Si ar putea avea dreptate: acelasi minister chinez a indicat ca eventuale bariere impuse produselor chineze din acest sector vor dauna ambelor parti, dar si „unei dezvoltari sanatoase a industriei fotovoltaice si a energiilor curate”.
China are de ce sa faca declaratii dure. Peste 60% din exporturile chineze de produse fotovoltaice, care au atins un total de 35,8 miliarde de dolari au fost destinate Uniunii Europene. In schimb, China a importat din Europa echipamente si materie prima pentru panouri solare in valoare de 7,5 miliarde de dolari. Aflata in urma cu cateva zile la Beijing, Angela Merkel a declarat ca Germania nu are niciun interes sa se lanseze intr-un razboi comercial cu China pe tema exporturilor de panouri solare. Ea a subliniat totusi ca Beijingul ar trebui sa ia masuri pentru a evita distorsiunile si concurenta neloiala in acest sector. Cancelarul german a lasat cartoful fierbinte in mana Bruxelles-ului. Si dupa multe ezitari, Comisia Barroso a decis sa declanseze ofensiva in fata unei concurente considerate neloiale a marilor state emergente.
Diferend UE-Gazprom
Se intampla la dupa zile dupa ce a initiat alta ancheta formala, contra rusilor de la Gazprom, banuiti de manipularea preturilor in opt state ale Uniunii Europene, pe care le aprovizioneaza. E vorba de state din Europa centrala si de est. Si in acest caz, afacerea e politica. Marti seara, la Munchen, comisarul pentru Energie, Günther Oettinger, l-a acuzat public pe Vladimir Putin ca „incearca sa reconstruiasca puterea URSS prin intermediul politicii sale energetice”. Miercuri, Gazprom a anuntat ca va contesta ancheta. „Gazprom este o institutie ce nu se afla in cadrul jurisdictiei Comisiei Europene. E o companie care potrivit legii rusesti are o functie publica si statutul unei organizatii strategice, controlate de stat”, se arata intr-un comunicat Gazprom citat de Moscow Times.
Kremlinul a reactionat si el. „Nu e clar deloc de ce a devenit asta brusc obiect al unei anchete. De ce sustin ca e o incalcare a sigurantei resurselor? Gazprom a fost, este si va fi un furnizor de incredere”, a explicat purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Conform directivelor europene, companiile care obstructioneaza competitia pot fi amendate cu pana la 10% din venitul lor anual, ceea ce in cazul Gazpromului ar fi de cinci miliarde de dolari. Insa, avand in vedere ca ancheta poate dura chiar si un an, gigantul rusesc ar putea negocia o intelegere cu Comisia Europeana. O mare nemultumire a Europei este legata de pretul gazelor, care in ultima vreme a tot scazut pe plan mondial. Rusia refuza totusi sa reduca pretul si insista ca acesta este legat de pretul petrolului.