Parcul National Retezat, obiectiv foarte important pentru intreaga planeta, initial avea o suprafata de 100 de kilometri patrati, in arealul sau fiind incluse paduri semivirgine, peisaje alpine, caldari si lacuri glaciare, pasuni si specii valoroase de plante si animale. Demersurile pentru infiintarea PNR au fost facute, inca din 1923, de savantul Emil Racovita si de profesorul Alexandru Borza, directorul Gradinii Botanice din Cluj-Napoca. Din anul 1979, Retezatul este declarat Rezervatie a Biosferei, pe o suprafata de 20.000 de hectare, de catre Comitetul Unesco, la sesiunea Consiliului International de Coordonare a Programului Om-Biosfera, ce a avut loc la Paris. Actuala suprafata a Parcului National Retezat, de 38.047 hectare, a fost stabilita prin lege de Parlamentul Romaniei, in anul 2000.
„Retezatul este renumit prin diversitatea floristica, adapostind in jur de 1186 specii de plante superioare, dintre care peste 260 specii endemice si rare, care traiesc numai aici. Dintre acestea, in zona alpina, pot fi admirate 5 specii de gentiana, precum si floarea de colt. Jneapanul – specie protejata in Romania – apara pantele abrupte ale Retezatului, iar zambrul /cel mai vechi arbore conifer apare in grupe mai mari si mai compacte decat in alte masive”, spuneau reprezentantii PNR.
Retezatul numara peste 80 de lacuri, intre care Bucura- cu o suprafata de 8,86 hectare – este cel mai intins dintre ele, iar Zanoaga are cea mai mare adancime, 29 de metri. In prezent, padurile din Retezat apartin in cea mai mare parte statului roman, fiind administrate de Regia Nationala a Padurilor, prin Directia Silvica Deva-Ocoalele Silvice Retezat, Pui si Lupeni. O mica parte din fondul forestier apartine unor composesorate. Pajistile din Retezat au fost date de catre stat in folosinta a 23 de sate apartinand de 8 comune din judetele Hunedoara si Alba.
