Personalitati ale sferei stiintifice americane atesta cu argumente solide ca poluarea cu antibiotice se manifesta pe toata suprafata continentului american. De altfel, revista Discover considera ca antibioticele raspandite in mediu creeaza microbi din ce in ce mai rezistenti, astfel acesti „supergemeni” ajung sa ucida tot mai multi americani decat SIDA.
Aceasta stare de fapt este justificata de tendinta omului modern de a se folosi abuziv de medicamente, raspandindu-le in mediul inconjurator. Aici bacteriile au ajuns sa isi modifice structura, sa capete imunitate la aceste medicamente si sa isi merite eticheta de „supergermeni”. Aceeasi revista sustine ca un exemplu edificator este reprezentat de stafilococul auriu, care, desi altadata era tinut sub observatie cu antibiotice, astazi a capatat imunitate si a ajuns sa ucida 18.000 de americani pe an.
Acest fapt este echivalent cu ideea ca sunt mai multe decese produse in acest mod decat cele provocate de SIDA. Mult mai important este semnalul tras de cercetatorii de la Universitatea din Colorado si Universtatea Tufts (Massachusetts). Aceeasi revista americana care ii citeaza precizeaza ca, potrivit estimarilor acestora, „superbacteriile” produc anual circa 90.000 de infectii potential mortale.
In urma unui studiu din 2003 asupra unor copii de gradinita sanatosi dintre care niciunul nu fusese tratat cu antibiotice cu trei luni inainte, s-a descoperit ca 97% dintre ei erau purtatorii unor bacterii care, in cazul unei infectii, ar fi fost imune la cel putin patru din sase cele mai comune antibiotice care le-ar fi fost administrate in caz de nevoie. Daca nu fusesera intr-un spital, copiii acestia nu puteau sa capete bacteriile respective decat din mediul de viata, ipoteza dovedita si de un studiu al Universitatii McMaster, din Ontario, Canada. O echipa de cercetatori a colectat mostre de sol din diferite locuri din SUA si Canada, descoperind peste tot bacterii imune la antibiotice. Majoritatea acestora aveau gene care le confereau rezistenta la cate sapte-opt medicamente concepute sa lupte impotriva lor. Cele etichetate drept „supergermeni” rezistau la 14-15 antibiotice dintr-o totalitate de 21 studiate, chiar si la doua marci intrate in productie in 2004, respectiv 2006.
Faptul ca pe intreg continentul nord-american s-au descoperit asemenea bacterii in sol si in sursele de apa a fost pus pe seama dejectilor umane si a deseurilor produse de fermele zootehnice. Pe langa faptul ca oamenii fac abuz de medicamente, asadar este firesc ca acestea sa se gaseasca in dejectiile lor, statiile de tratare a apei adaugand si ele nenumarate substante bactericide.
Astfel, expuse treptat la acesti inamici ai lor, bacteriile sufera mutatii genetice care le fac deja rezistente la lupta in declanserea vreunei infectie intr-un organism vulnerabil si sunt contracarate cu antibiotice in spitale. In mod similar, fermele zootehnice folosesc cantitati uriase de antibiotice (precum triclosan si triclocarban), substante care ajung cu tonele in apa sau pe terenurile agricole, unde dejectiile animalelor sunt folosite ca ingrasaminte naturale. Practic, bacteriile au existat dintotdeauna pretutindeni.
Oare este prea mult daca ne vom dori vreodata sa respectam gandul presedintelui Abraham Lincoln care marturiseste ca si-a distrus toti dusmanii, facandu-i prieteni prin iertare? Sau poate este peste puterile omului sa ierte bacteriile care ne istrug viata? Sau poate totul este doar in mintea noastra si gandul ca toti suntem, intr-un anumit moment al vietii personale, metaforic vorbind, stricte bacterii, ne va ajuta cumva …
