Problemele financiare ameninta Ariile protejate din Romania

natura 2000Scaderea resurselor si gardurile birocratice ameninta sa distruga sistemul protejat al Romaniei – unde se gasesc o parte din cele mai mari paduri naturale ale Europei.

Sistemul de zona protejata, care pe hartie acopera 20% din Romania, gazduieste de asemenea mai mult de jumatate din populatia de ursi, lupi si alte carnivore mari a Europei.

In ciuda acestor bogatii naturale, salariile multor angajati ai parcurilor naturale nu au fost platite de luni de zile, iar accesul la telefon si internet sunt oprite pe masura ce fondurile dispar.

Desi Guvernul Romaniei s-a obligat sa asigure protectia acestor zone, atat ca membru al Uniunii Europene cat si prin semnarea catorva Acorduri Internationale cum ar fi Conventia Diversitatii Biologice, nu a reusit sa isi respecte promisiunile, invocand dificultati financiare.

” Guvernul Romaniei trebuie sa actioneze imediat pentru a rezolva criza in care se afla zonele protejate ale tarii si extraordinara bogatie naturala”, a spus Andreas Beckmann, Director al Programului WWF Dunare – Carpati”. Prioritatile ar trebuie sa fie punerea la punct si finantarea eficienta a unei singure agentii nationale pentru a supraveghea si gestiona aceste zone.”

Inapoi la „parcuri de hartie”?

Protectia pe care o poate oferi reteaua nationala de gestionare a ariilor naturale este impresionanta – cel putin pe hartie.

Suportul semnifcativ pentru activitati de protejare a fost finantat prin fonduri Europene si private, inclusiv programul olandez MATRA. Un program WWF in desfasurare sustinut de Fundatia MAVA a furnizat training si sustinere semnificativa pentru profesionisti zonei protejate din Romania si din alte parti ale Muntilor Carpati.

Potrivit legislatiei Romane, managementul Ariilor Protejate poate fi subcontractat institutiilor, companiilor sau organizatiilor care au interesul si resursele pentru a sustine gestionarea activa si implementarea planurilor de management.

Pe baza acestei legi, in anul 2005 Ministerul Mediului subcontracteaza Adiministratia Nationala a Padurilor sa gestioneze marea majoritate a parcurilor nationale si naturale, inclusive zone-pilot cum ar fi Parcurile Retezat, Rodna si Piatra Craiului, fara nici o contributie la costurile necesare de la bugetul de stat.

Adiministratia Nationala a Padurilor a furnizat fondurile administratorilor Zonelor Protejate permitand echipelor de management sa functioneze la o capacitate minima si sa sustina niste activitati de gestionare. Desi aceasta sustinere a fost limitata, a insemnat fara indoiala foarte mult, cel putin pentru simpla functionare a ariilor protejate.

Sistemul a functionat, chiar daca totusi fara maxima eficienta, pana in anul 2009 cand Adiministratia Nationala a Padurilor a inceput sa se confrunte cu dificultati financiare majore.

Ca rezultat, multi dintre angajatii ANP nu si-au primit salariile luni de zile sau si le primesc cu intarzieri foarte mari; costurile sediilor nu sunt acoperite, ajungandu-se la situatii in care angajatii ANP nu au acces la telefon sau internet, si intampina probleme majore la plata cheltuielilor de baza.

Situatie Critica

Situatia este acum critica, spune WWF.

Multi dintre angajatii APN vor sa plece sau au plecat deja, si nu exista posibilitatea de a angaja noi oameni. Munca din anii trecuti de a construi un sistem de protejare eficient se destrama cu repeziciune.

Starea actuala a Zonelor Protejate din Romania dovedeste o baza nu numai pentru viitorul bogatiilor naturale ale tarii dar de asemenea pentru dezvoltarea locala.

De exemplu, multe din zonele din Romania care au fost desemnate ca facand parte din reteaua de arii special protejate de catre programul Uniunii Europene Natura 2000 acopera deseori zone foarte mari de 150,000 – 250,000 ha, incluzand numeroase comunitati si spatiile administrative ale acestora. Aprobarea variilor proiecte de dezvoltare locale este stopata de lipsa planurilor de management si a liniilor directoare pentru ariile protejate.

Desi Ministerul Mediului detine responsabilitatea totala pentru ariile protejate, inclusiv cele din cadrul proiectului Natura 2000, acesta are o capacitate limitata in coordonarea si sustinerea managementului acestor zone.

Guvernul precedent planuise si eliberase o decizie guvernamentala pentru crearea unei Agentii Nationale a Ariilor Protejate, cu personal specializat pentru probleme privind APN.

Oricum, guvernul actual a decis sa nu deschida aceasta agentie, invocand criza financiara.

Din pacate, chiar si acele fonduri care sunt pentru protectia naturii nu sunt folosite in mod eficient. Mai mult de 250 milioane Euro prin fonduri regionale de dezvoltare Europene au fost alocate pentru proiectul Natura 2000 si Zonele Protejate.

Dar restrictiile birocratice impuse in mare parte de Autoritatile Romane au facut dificil sau imposibil ca institutiile si organizatiile sa aiba acces la acest suport.

Bogatii europene si mondiale

20% din teritoriul Romaniei este inclus intr-o forma sau alta de arie protejata, variind de la zone relativ strict protejate cum ar fi parcurile nationale, la arii cu mai putine restrictii, ca de exemplu parcurile naturale si rezervatiile biosferei.

Contine de asemenea ecoregiunile de importanta mondiala a Muntilor Carpati si a Deltei Dunarii.

Acest capital natural extraordinar este de importanta nationala si chiar europeana si mondiala, si furnizeaza serie de beneficii ecosistem , inclusive mancare si fibre, oportunitati de dezvolare a turismului si recreerii si de asemenea protectia impotriva inundatiilor si diminuarea carbonului.

Sistemul Ariilor Protejate din Romania dateaza de la inceputul secolului 20.

Primele rezervatii naturale au fost stabilitae in anii 1920, urmate de Retezat ca primul parc national in anul 1935. Dar putine masuri, daca nu chiar deloc, au fost luate pentru gestionarea zonelor protejate din Romania pana la mijlocul anilor 1990, cand Unitatea Mondiala de Mediu (GEF), instrumentul global de finantare a Conventiei de Diversitate Biologica printre alte conventii, a suportat infiintarea Administratiei Biosferei

Deltei Dunarii.

In 1999-2000, cu suportul GEF, primele administratii ale parcurilor nationale si naturale au fost infiintate si s-au stability primele planuri de management ce au fost dezvoltate si implementate partial pentru Parcurile Nationale Retezat, Piatra Craiului si Vanatori Neamt. Sustinerea GEF a continuat si ceva resurse financiare au fost alocate din cadrul Adiministratiei Nationale a Padurilor si a altor institutii, permitant realizarea unor echipe de management pentru majoritatea parcurilor nationale si naturale pana in anul 2006.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *