Cum se obtin produsele traditionale

Cum se obtin produsele traditionale
Cum se obtin produsele traditionale

Povestea procesarii produselor locale difera de la caz la caz, insa este unica atunci cand vine vorba despre beneficii pentru oameni si pentru natura. Vom descrie, pentru ilustrare, trei produse locale din Mehedinti si Maramures. Povestea procesarii produselor traditionale difera de la caz la caz, insa este unica atunci cand vine vorba despre beneficii pentru oameni si pentru natura. Vom descrie , pentru ilustrare, patru produse locale din Mehedinti si Maramures.

Mierea de albine

In localitatea Valenii Somecutei, din judetul Maramures, familia Hotea produce de multi ani miere de albine, obtinuta prin metode traditionale. Recent, mierea produsa de ei a fost certificata ecologic. Materia prima pentru mierea de albine se obtine din faguri crescuti din ceara naturala de albine certificata ecologic. Stupii sunt vopsiti numai cu vopsea ecologica. Tehnicile de crestere a albinilor sunt dintre cele traditionale, dar adaptate standardelor Uniunii Europene. Mierea de albine se extrage din faguri prin centrifugare in centrifuga din inox alimentar certificat, apoi se pune in maturatoarele de miere.

Magiun traditional

Familia Pop Ioan din localitatea Bucium, judetul Maramures, produce in gospodaria proprie magiun din fructe. Productia lor este obtinuta in mod traditional, fara ca fructele sa fi fost supuse tratamentelor chimice. Livada este fertilizata natural cu gunoi de grajd, fara a se folosi ingrasaminte chimice. Fructele se lasa pana devin rascoapte, cand acumuleaza o cantitate mai mare de zahar si se fierb pana se omogenizeaza si se ingroasa.

La o prima vedere, magiunul produs de familia Pop poate parea un produs ca oricare altul, insa el are in spate o poveste demna de apreciat. Magiunul familiei Pop respecta intocmai reteta folosita de bunici si strabunici. si, exact ca pe vremea bunicilor si strabunicilor, familia Pop nu este preocupata doar de magiun, de produs in sine, ci si de mediul natural, de terenul de care se folosesc in munca lor, pe care se feresc sa il supuna la tratamente chimice daunatoare.

Cascavalul de Petrova

Familia Mihalca, din localitatea Petrova din judetul Maramures, detine o ferma certificata ecologic care produce unul dintre cele mai apreciate tipuri de cascaval din zona. Resursele care stau in spatele acestui cascaval special sunt, in primul rand, membrii familiei Mihalca si angajatii fermei, 40 de vaci si cateva secrete. Primul secret este “crestateaua”, iarba care creste numai pe dealurile Petrovei, unde pasc vitele familiei Mihalca. Aceasta iarba de pe altitudini da un gust deosebit laptelui prelucrat apoi in cascaval. Al doilea secret il reprezinta procesul tehnologic de obtinere a cascavalului, foarte bine pus la punct. Se face focul in cuptoare, numai cu lemn de fag sau stejar si se toarna in bazine laptele muls proaspat, care se incalzeste la o anumita temperatura.

Se adauga cheag natural, iar dupa inchegare compozitia se prelucreaza, obtinandu-se casul. Apoi casul se topeste in apa amestecata cu slatina provenita dintr-o fosta mina de sare. Amestecul obtinut se toarna in forme, apoi se lasa la maturat. Spre deosebire de cascavalul disponibil in supermarketuri, cascavalul de Petrova, ca toate produsele lactate traditionale de altfel, nu contine conservanti, este natural si mult mai sanatos. Mai mult, produsele fermei din Petrova au o stransa legatura cu conservarea naturii si pastrarea peisajelor naturale: iarba pentru fan este cosita manual, numai in lunile iulie- august, dupa ce se scutura florile si se imprastie samanta acestora. Contributia familia Mihalca la dezvoltarea economiei locale nu este una de neglijat. Ferma pune la dispozitie locuri de munca si, in acelasi timp, contribuie la perpetuarea traditiilor in zona, atat de strans legate de dezvoltarea turismului.

(Informatii preluate de pe romania.panda.org)

Articole similare

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,700FaniÎmi place
85CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

17 environmental NGOs launch a Position Paper regarding the implementation of the DRS for beverage packaging in Romania

Zero Waste România, together with 16 other organizations from Romania and Europe - Reloop Platform, Zero Waste Europe, European Environmental Bureau, Bankwatch...

Cum poate deveni România o referință pentru sud-estul Europei în privința implementării sistemului garanție-returnare

17 organizații din România și Europa au lansat astăzi un document de poziție în 12 puncte, conținând elementele cheie pentru implementarea în...