Raiul verde din centrul Clujului

Un strop de natura, mentinut in viata de peste o suta de mii de specii de plante, salveaza orasul de la sufocare. Gradina Botanica „Alexandru Borza” aduna la un loc specii de pe toate continentele. Peste o suta de mii de vizitatori ii trec pragul anual.
spatii verzi
„Balta” de verdeata din centrul orasului este mai mult decat o oaza de liniste. Aflata sub patronajul Universitatii „Babes-Bolyai”, Gradina Botanica din Cluj-Napoca serveste si ca baza de cercetare pentru studentii de la Facultatea de Biologie din cadrul aceleiasi universitati. Aici, natura este atotstapanitoare pe cele 14 hectare de teren ondulat, dificil si accidentat, care ofera un avantaj in ceea ce priveste cultivarea unei mari varietati de plante.

„Daca va intrebati care e secretul gradinii noastre, l-ati aflat. Terenul creeaza peisaje deosebite si ofera microclimate diverse”, ne-a povestit Felician Micle, directorul de onoare al institutiei. Rezultatul: peste 10.000 de specii de plante, adunate din toate colturile Africii, Americilor, Asiei, Europei si Australiei convietuiesc pe delusoarele pe care e situata Gradina Botanica din cartierul Zorilor, aflat la o aruncare de bat de centrul orasului.

Cel mai mare ierbar din tara

Sase sere adapostesc plante variate, de la palmieri pana la specii mediteraneene. Una dintre cele mai interesante este lotusul de pe Amazon, care ocupa mare parte din bazinul central. Frunzele acestuia ajung pana la doi metri in diametru si pot sustine greutatea unui copil, iar florile, ce se formeaza de primavara pana toamna, dureaza doar 24 de ore, schimbandu-si culoarea de la alb spre roz.

In incinta Gradinii Botanice se afla si Muzeul Botanic, unde sunt expuse plante si fragmente de plante conservate in cel mai mare ierbar din tara, ce contine 650.000 de coli cu plante din Romania si din restul lumii. „Este, cred, cel mai de pret lucru pe care il avem. Ierbarul este o importanta baza de cercetare pentru botanisti”, ne-a spus Micle, adaugand ca, doar anul trecut, peste 150 de cercetatori din intreaga lume au venit la Cluj pentru a-l studia.

Un loc unic in Transilvania, dar si cu un farmec aparte este Gradina Japoneza, unde speciile din flora acestei tari se imbina perfect cu elementele de arhitectura specifice Japoniei. De asemenea, in zona sunt amenajate un parau si o casuta in stil japonez. „Ambasadorul Japoniei a ramas impresionat cand a vazut-o in timpul unei vizite la Cluj”, isi aminteste cu drag directorul onorific, care sarbatoreste peste cateva luni 50 de ani de la primii pasi facuti in gradina in care si-a trait cea mai mare parte din viata.

Gradina Romana este presarata cu plante din vremea Patricienilor, care sunt dominate de statuia Zeitei Ceres. In jurul acesteia se gasesc piese arheologice care dateaza din vremea cand Clujul era municipiu roman. Zona montana se confrunta insa cu o problema majora. „Locuitorii de mai sus ai cartierului in care se afla si gradina polueaza paraul care trece pe la noi. O data la cateva luni se umple aici de apa menajera si detergenti, iar autoritatile nu fac nimic, ori de cate ori le spunem”, a declarat timid Micle.

Relieful variat permite, de asemenea, aranjamente de arhitectura peisagista, unde sunt grupate plante din Muntii Himalaya, Caucaz, dar si din zona Balcanilor ori a Mediteranei.

Reparatii capitale

Daca in prezent Gradina Botanica din Cluj-Napoca poate concura cu Kew Garden din Londra in ceea ce priveste diversitatea speciilor, Felician Micle ne-a povestit ca oaza de liniste a trecut printr-o criza de personal pana in anul 1989, cand a fost preluata de universitatea clujeana. „De atunci, conditiile au fost altfel. S-au alocat sume mari de bani pentru modernizarea infrastructurii, s-au refacut trotuarele care erau degradate in totalitate, iar serele si institutul botanic au suferit reparatii capitale”, ne-a declarat directorul onorific.

Pe de alta parte, Felician Micle a observat doua diferente intre cele doua perioade. „Daca inainte de „89 duceam lipsa de personal, acum avem angajati tineri, doctori, specialisti. Imi amintesc ca documentele se faceau la masina de scris. Acum insa avem calculatoare, iar uneltele de gradinarit sunt performante”.

Scurt istoric

Dupa infiintarea primelor universitati, gradinile de plante medicinale existente pe langa manastiri s-au subordonat acestora, constituindu-se treptat in adevarate gradini botanice, in care stiintele botanice cu diferitele lor ramuri au devenit discipline de studiu.

Este si cazul Gradinii Botanice din Cluj-Napoca, a carei baze au fost puse de catre profesorul Alexandru Borza in 1920. Unitatea a fost organizata dupa Unirea Transilvaniei cu Romania si este impartita in mai multe compartimente: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal.

Viata de ingrijitor al plantelor

Adriana Bercean lucreaza de 27 de ani la Gradina Botanica din Cluj-Napoca, fiind astfel unul dintre cei mai vechi angajati ai institutiei. Stie totul despre udatul, curatarea si tratarea celor peste 10.000 de specii de plante prezente aici. „E si asta o stiinta”, ne-a spus ingrijitoarea, tinand sa sublinieze faptul ca in prezent nu mai sunt pregatiti tinerii pentru a face o astfel de munca.

„Faci agricultura ca la C.A.P.”

„Exista tot felul de masinarii si solutii chimice pentru ingrijirea plantelor. Noi o facem traditional, ca asa stim si e mai bine pentru plante”, a continuat Adriana. Mai mult decat atat, femeia crede ca e nevoie de pasiune pentru o astfel de slujba. „Aici faci agricultura ca la C.A.P. Daca nu iti place, nu ai ce cauta intr-un asemenea loc”, a mai spus ingrijitoarea.

Programul este de opt ore pe zi, insa, spune Adriana, nu faci acelasi lucru zilnic. Femeia e de parere ca mereu are de invatat lucruri noi despre plante, traind printre ele si observandu-le problemele.

„Trebuie udat, improspatat pamantul si tratat”, ne-a povestit femeia, in timp ce schimba solul crinilor de iarna. In cazul acestor plante, tratarea solului se face o data la doi-trei ani, ne-a spus Adriana, desi unele plante necesita plivitul si udatul zilnic.

In micul „atelier” in care lucreaza Adriana Bercean se afla doua mese, una pe care se asterne pamantul, iar alta pe care se asaza frunze umede, folosite ca ingrasamant natural pentru plantele din ghivece. „Totul se face manual, nu avem alte aparaturi”, a subliniat ingrijitoarea.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *