In aceste zile, in orasul polonez Poznan are loc conferinta ONU privind schimbarile climatice. Stagnarea investitiilor si scaderea pretului la petrol pot descuraja realizarea marilor proiecte de mediu.
Cea de-a XIV-a conferinta a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice a inceput luni si va dura pana pe 12 decembrie. In tot acest timp, cei aproximativ 9.000 de delegati reprezentand 186 de tari vor incerca sa ajunga la un consens privind semnarea unui nou acord care sa inlocuiasca Protocolul de la Kyoto.
Acest acord international va expira in 2012, fapt pentru care liderii politici vor trebui sa gaseasca o alta formula globala de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pentru anii urmatori.
„Incalzire fatala”
In decembrie anul trecut, o conferinta similara a avut loc in insula indoneziana Bali. Acolo, reprezentantii Natiunilor Unite au stabilit ca acest acord sa fie semnat la Copenhaga, la sfarsitul anului 2009.
De aceea, comunitatea internationala a fost prevenita la deschiderea conferintei ca a mai ramas doar un an pana la semnarea unui acord mondial ambitios capabil sa salveze planeta de la o „incalzire fatala”, in ciuda contextului actual generat de criza financiara.
Secretarul executiv al Conventiei-cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, Yvo de Boer, a recunoscut ca actuala criza financiara mondiala complica lucrurile in ceea ce priveste incheierea unui acord pentru stabilizarea climei.
„Criza financiara va avea un impact semnificativ asupra deciziilor privind diminuarea efectelor schimbarilor climatice”, a estimat de Boer, citat de agentia France Presse.
Acesta a spus ca, atata vreme cat investitiile stagneaza, iar cursul petrolului scade, realizarea proiectelor „verzi” va fi descurajata. „Putem observa deja in lume un anumit numar de proiecte in energie eoliana care sunt respinse”, a adaugat el.
De fapt, mesajul lansat luni, la deschiderea conferintei, a vizat tocmai contextul economic in care au loc negocierile. Multi responsabili politici si oameni de stiinta au fost de acord insa ca aceasta criza financiara va trece. In acelasi timp, comunitatea internationala a atras atentia asupra faptului ca incalzirea globala va continua sa faca ravagii daca statele puternic industrializate si cele in curs de dezvoltare nu actioneaza intr-un mod concret pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
Seceta extrema si cicloane devastatoare
„Daca mai continuam astfel, ne vom confrunta cu amenintari de o intensitate nemaivazuta: secete puternice si inundatii, cicloane devastatoare, pandemie de boli tropicale si chiar conflicte armate si migratii fara precedent”, a spus ministrul polonez al mediului, Maciej Nowicki.
Presedintele Grupului de experti privind evolutia climei (GIEC), Rajendra Pachauri, cel care a castigat Premiul Nobel pentru Pace in 2007, a reamintit consecintele grave ale lipsei de actiune in ceea ce priveste limitarea emisiilor poluante.
Lupta pentru mediu, atemporala
„In ciuda sau datorita crizei, noi nu ne putem permite sa incetinim pasul”, a spus si Brice Lalonde, ambasadorul Frantei pentru clima, a carui tara se afla la presedintia Uniunii Europene pana la 31 decembrie 2008.
„Noi suntem in intregime preocupati de criza financiara”, a declarat si prim-ministrul polonez Donald Tusk, a carui tara va prezida negocierile asupra climei in anul care urmeaza.
„Trebuie sa intelegem ca astfel de crize financiare au mai fost si vor mai fi”, a spus Donald Tusk, adaugand ca „lupta noastra pentru protejarea mediului trebuie sa fie atemporala”.
Protocolul de la Kyoto
In anul 1997, peste 160 de state au inceput negocierile pentru semnarea unui acord international pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect sera.
Protocolul de la Kyoto obliga tarile semnatare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin cinci procente sub nivelul din 1990, in perioada 2008-2012.
Documentul a intrat in vigoare in anul 2005, dupa ce a fost ratificat de peste 140 de state, dintre care 30 puternic industrializate.
Protocolul de la Kyoto a fost ratificat si de Rusia.
Marii „absenti” au fost insa Statele Unite ale Americii si Australia, tari care au motivat refuzul semnarii acestui protocol prin efectele „impovaratoare” pe care le-ar fi avut asupra economiei.
Uniunea Europeana si-a luat angajamentul reducerii emisiilor poluante cu 8 la suta pana in 2012, fata de anul de referinta 1990.
Toate cele 27 de state membre sunt semnatare ale Protocolului de la Kyoto.
Romania a ratificat acest acord international in anul 1997.
Noul „Acord Verde”, un imperativ
Principalul obiectiv al reuniunii de la Poznan este acela de a stabili termenii unui nou acord privind limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera, ceea ce comunitatea internationala a numit „Kyoto II”.
Potrivit secretarului executiv al Conventiei-cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, Yvo de Boer, necesitatea unui „Kyoto II” este privita de liderii politici drept un imperativ si o urmare a avertismentelor tot mai dese venite din partea comunitatii stiintifice.
„Factorii de decizie realizeaza faptul ca investitiile facute acum produc efecte pentru urmatorii 30-50 de ani. Am fi irationali sa lasam schimbarile climatice in afara ariei de actiune”, a spus de Boer, citat de editia electronica a cotidianului „Der Spiegel”.
Amanarea termenului
Cu toate acestea, in contextul crizei economice mondiale, mai multe state au cerut inaintea conferintei de la Poznan amanarea termenului privind semnarea unui acord pentru reducerea emisiilor de la masini si cresterea eficientei energetice. Este vorba despre state europene ale caror temeri vizeaza, in primul rand, prabusirea industriilor autohtone.
In Germania, nu mai devreme de saptamana trecuta, guvernatorul Bavariei, Horst Seehofer, i-a adresat o scrisoare cancelarului Angela Merkel, in care sublinia faptul ca „masurile privind protectia mediului nu pot avea ca efect reducerea numarului locurilor de munca din industria de masini autohtona”.
De cealalta parte, insa, Achim Steiner, reprezentantul Programului de Mediu al Natiunilor Unite, sustine ca „producatorii auto trebuie sa se asigure ca ceea ce ofera este atractiv pentru clienti. In viitor, problema mobilitatii nu va mai depinde numai de un motor de trei litri, spre exemplu”.
Scad investitiile in energii regenerabile
In acelasi timp, un alt sector afectat de criza financiara este cel al energiilor regenerabile. Pretul tot mai mic al petrolului a facut ca investitorii sa nu se mai simta constransi sa gaseasca alternativa.
Sursa: Adevarul
