Accidentul de la Veszprem este comparabil cu cel petrecut acum zece ani la Baia Mare. Insa modul cum au reactionat autoritatile celor doua tari este total diferit. Otrava rosie eliberata in urma catastrofei ecologice din Ungaria a ajuns in Dunare, ieri, la ora 14.30. In cursul zilei de marti va intra pe teritoriul Romaniei.
Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) a confirmat ca unda de poluare a trecut de raul Raba si a ajuns in fluviul Dunarea.
„Conform prognozelor Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA), unda poluanta ajunsa in amonte de Budapesta va parcurge circa cinci zile pana la intrarea in tara, la Bazias”, arata comunicatul ANAR.
Potrivit directorului general ANAR, David Csaba, metalele scurse in apa sunt cromul si aluminiul. „Cu toate astea, nu va fi niciun pericol. PH-ul apei va fi in limite normale. Locuitorii din localitatile riverane pot consuma fara probleme apa din Dunare”, a adaugat Csaba.
Pe de alta parte, specialistii in probleme de mediu se arata foarte ingrijorati: metalele se depun in sedimente care dispar dupa sute de ani. Fauna acvatica este in pericol.
La Ajka, mai grav ca la Baia Mare
Autoritatile romane reactioneaza timid la catastrofa ecologica din Veszprem, Ungaria, in ciuda pericolului iminent asupra ecosistemului danubian. Acum un deceniu, cand la Baia Mare s-a petrecut ceva asemanator, partea maghiara a criticat dur Romania pentru poluarea Tisei, a cerut despagubiri de 100 de milioane de dolari prin vocea premierului de atunci si de acum, Viktor Orban, si a sesizat Programul Natiunilor Unite pentru Mediu, care a intocmit un raport complet asupra incidentului.
In primul rand, amploarea celor doua accidente ecologice – cel de luni din Ungaria si cel din 30 ianuarie 2000 de la Baia Mare – este diferita.
Acum mai bine de zece ani, digul iazului de decantare a apelor industriale al societatii Aurul Baia Mare s-a rupt, deversandu-se 100.000 de metri cubi de apa cu cianuri. Substantele toxice au ajuns in raurile Lapus, Somes si Tisa, afectand Romania, Ungaria si Serbia. In orasele dunarene s-a oprit alimentarea cu apa potabila pana cand cianurile s-au dizolvat si pericolul a trecut. Nu s-au inregistrat victime omenesti.
In cazul Uzinelor de aluminiu de la Ajka, judetul maghiar Veszprem, vorbim de 700.000 – 1,1 milioane de metri cubi de reziduuri industriale deversate si de sute de tone de noroi alcalin si metale grele care au ajuns in Dunare. Cinci persoane si-au pierdut viata, 123 au fost ranite, iar numarul victimelor este in crestere.
Otrava pentru pesti, pericol pentru oameni
Daca cianurile se dizolva in apa (cazul de la Baia Mare), in schimb, metalele grele se depun in sedimente care dispar abia in sute de ani, afectand serios si pe termen lung fauna acvatica. „Chiar si in conditiile in care concentratia elementelor toxice care ajung in Dunare e redusa, exista pericolul acumularii acestor elemente in sedimente.
Organismele acvatice, cum sunt nevertebratele care populeaza aceste sedimente, sunt cele mai expuse. La randul lor, organismele acvatice sunt sursa de hrana pentru pesti. In final exista riscul contaminarii populatiei umane”, a declarat, pentru „Adevarul”, Orieta Hulea, coordonatorul regional al Programului Dunare din cadrul World Wide Fund for Nature (WWF).
David Csaba, directorul general de la Apele Romane, confirma deversarile de metale grele, dar incearca sa mai aline din ingrijorare, bazandu-se pe debitul mare al Dunarii, care va dilua substantele toxice. „Ungurii au facut baraje pentru retinerea metalelor grele pe raurile Marcal si Raba si au avut efectul scontat. In ceea ce priveste Dunarea, PH-ul apei e in parametri normali. Monitorizam si noi din trei in trei ore calitatea apei Dunarii la intrarea in tara prin Administratiile bazinale de apa Banat si Jiu”, a explicat Csaba.
Fara reactie
Ce fac, la patru zile dupa catastrofa din Ungaria, autoritatile romane? Mai nimic. In primul rand, pana ieri la amiaza, nu izbutisera sa afle nici macar ce contine exact substanta care a poluat apele si nici cantitatea ei. Partea maghiara impartasea cu zgarcenie informatii sau incerca sa minimalizeze efectele accidentului, iar de la Bucuresti nu pornea niciun ghiont.
In 2000, Ungaria a acuzat dur Romania pentru accidentul ecologic de la Baia Mare. A sesizat Programul Natiunilor Unite pentru Mediu, sfarsind prin a cere despagubiri de 100 de milioane de dolari. Cel mai vehement a fost premierul maghiar Viktor Orban, in functie si astazi.
Informatii contradictorii
Cand specialistii unguri anuntau ca reziduurile toxice au ajuns in Dunare, ministrul maghiar al Ministerului roman al Mediului, Laszlo Borbely, aparea la Antena 3 si infirma categoric informatia: „Reziduurile nu au ajuns in Dunare, iar atunci cand vor ajunge – adica abia maine-seara (vineri – n.r.) – nu vor fi periculoase”.
Pe de alta parte, Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) era, ieri la pranz, de acord cu Borbely si sustinea ca otrava va ajunge in Dunare vineri. Apoi, peste doar o ora, s-a a schimbat macazul si a anuntat ca unda de poluare era deja in fluviu si ca va afecta Romania in cinci zile.
Cu atat mai relevant, Comisia de mediu a Camerei Deputatilor s-a trezit abia ieri sa solicite Parlamentului ungar informatii complete despre dezastru.
Iar la nivelul cel mai inalt, inertia a fost totala. Presedintele Traian Basescu a ignorat subiectul si s-a ocupat de Legea pensiilor, iar premierul Emil Boc era ocupat cu presedintele Maltei, pe care incerca sa-l convinga sa ridice restrictiile pe piata muncii impuse lucratorilor romani.
„Chiar si in conditiile in care concentratia elementelor toxice care ajung in Dunare e redusa, exista pericolul acumularii acestor elemente in sedimente.”
Orieta Hulea
coordonatorul Programului Dunare din cadrul WWF
Mor pestii
Fluxul toxic a inceput sa afecteze ecosistemul cursului principal al Dunarii, in partea ungara. Ieri au fost observati mai multi pesti morti, care nu au rezistat nivelului ridicat al PH-ului din apa fluviului.
Sarbii si bulgarii, in alerta
Autoritatile sarbe fac apel la populatie sa nu intre in panica din cauza deversarii toxice care a ajuns in apele Dunarii si se indreapta spre tronsonul sarb al fluviului. „Este foarte important pentru noi ca partea ungara sa prezinte compozitia exacta a acestor substante toxice, despre care nu avem inca informatii”, a declarat Predrag Maric, secretar de stat in MAI sarb.
El a avertizat ca dezastrul ecologic va avea cel mai probabil impact asupra florei si a faunei Dunarii, dar ca nu reprezinta un pericol pentru viata localnicilor din zona dunareana. In Bulgaria, parerile privind riscul poluarii Dunarii sunt impartite. Oficialii asigura ca nu exista niciun risc de poluare, dar specialisti citati de postul national de radio spun ca apele contaminate vor ajunge in dreptul Bulgariei pana la 12 octombrie.
Viktor Orban: „Nu ne-am mai confruntat cu o astfel de catastrofa”
Dezastrul din Ungaria se extinde si spre Europa de Est. „Otrava rosie”, din cauza careia sute de oameni au ramas pe drumuri, o localitate fiind inchisa si tinuta sub paza militara, a ajuns si in Dunare, iar astazi apa poluata va ajunge si in Romania. Intr-o singura noapte, apa contaminata a inaintat 50 de kilometri, ajungand din afluentul Torna in raul Marcal.
Specialistii au spus ca raul Marcal are fauna si flora compromise suta la suta. Chiar daca autoritatile ungare spun ca situatia este sub control, oxidul de aluminiu, oxidul de fier, plumbul si cadmiul din apa provenita de la fabrica de aluminiu ajung si in Dunare.
Bilantul dezastrului din Ungaria a ajuns la cinci morti, trei persoane disparute, 123 de raniti si 400 de case distruse. In jur de 150 de persoane au fost evacuate din comuna Kolontar dupa ce autoritatile au inchis zona. Militarii au misiunea ca in 48 de ore sa indeparteze malul.
Mastile de protectie, obligatorii
Suprafata de teren contaminata este de 42 de kilometri patrati, adica 176.400 de hectare, care au devenit mlastini sangerii. Specialistii nu au reusit sa contabilizeze intreaga suprafata compromisa pentru ca multe zone inca sunt neaccesibile. Solutia pe care au gasit-o echipele de la Mediu pentru a scadea nivelul de PH al apei a fost sa arunce in raurile contaminate praf de ghips, care ar trebui sa neutralizeze substantele toxice. „Intelegem gravitatea situatiei si se iau toate masurile. Este o catastrofa cu care Ungaria nu s-a mai confruntat”, a spus, ieri, Viktor Orban (foto), seful Guvernului.
In Devecser, sinistratii au fost calmi pana miercuri seara, insa joi dimineata vestea ca in prima faza vor primi despagubiri doar 200.000 de forinti, adica 720 de euro, suficient pentru doua saltele, i-a nemultumit cumplit. Toate persoanele care se afla in zona contaminata sunt obligate sa poarte masti de protectie pentru ca malul s-a transformat in praf, iar riscul de imbolnavire este foarte mare.
Viata dupa viitura rosie de la Veszprem
Ieri-dimineata, micile magazine din Devecser au fost redeschise, iar sinistratii si-au putut cumpara alimente gata preparate, pentru ca alimentarea cu gaz metan si apa a fost intrerupta pe perioada nedeterminata. La fiecare colt de strada erau camioane, folosite altadata pentru udatul florilor din oras, in care autoritatile au adus apa potabila.
Din casele in care a intrat apa si mal au fost scoase buteliile cu gaz pentru ca puteau fi erodate de substantele acide si exploda.
Copiii din localitatea Devecser au fost ieri la scoala, unde profesorii le-au explicat ce s-a intamplat. „Astept sa merg cu mama si tata la biserica, unde sa dormim. La scoala ne-au spus ca totul o sa fie bine”, a spus Richar Borsos (12 ani), care stie ca trebuie sa poarte pentru binele lui masca de protectie tot timpul.
Ferencze Varga a fost proprietara unui magazin alimentar si al unui butic de suvenire si pesti. Ieri s-a reintors sa vada cu ce a mai ramas din investitiile pe care le-a facut. A gasit totul plin de mal, inclusiv bazinele pestilor. Doar cativa au scapat.
„Mai toate animalele sunt moarte, iar alimentele contaminate. Eu aveam aici toti banii. Autoritatile au spus ca nu-mi dau bani pentru ca eu am doua magazine si ma descurc. Nici macar militarii nu s-au oprit. Chiar daca nu o sa mor de foame, cati oameni se vor mai opri in Devecser. Nu o sa ne ocoleasca toti?”, a spus cu lacrimi in ochi Ferencze Varga (35 de ani).
Printre sinistrati se afla si un roman care s-a stabilit de putina vreme din orasul timisean Buzias in Devecser.
Sinistrati si voluntari romani
„Am crezut ca fac un pas bun pentru mine sa ma stabilesc aici. Au mai fost inundatii, dar nici chiar asa. Am casa si terenul compromise. Inundatia nu m-a prins acasa. In cinci minute, apa era pana la brau. Nu o sa mai putem locui aici. Totul e contaminat”, a spus Tiberiu Soras (47 de ani).
Alpar Lazar si Csaba Lutas sunt doi voluntari maghiari de origine romana. Ambii au venit la Devecser sa-i ajute pe sinistrati, dar si fortele de ordine. Nu impart saci cu mancare, pentru ca oamenii nu ar avea unde sa o depoziteze. Ei impart cafea, ceaiuri si sandviciuri.
„E greu de inteles si de acceptat ce s-a intamplat aici. Oamenii au fost socati, dar acum sunt panicati, chiar daca fortele de ordine fac tot ce pot. Nimeni nu sta, dar sinistratii se gandesc la ziua de maine. Nu mai vor sa vada pamantul rosu. Viitura asta le-a marcat viata”, a spus Alpar Lazar, voluntar al Serviciului de Ajutor Maltez. Peste noapte, sinistratii dorm in sala de sport, in scoala si in locuinta parohiala. ; Gerhald Ernst
„Autoritatile au spus ca am doua magazine si ma descurc. Nici macar militarii nu s-au oprit. Chiar daca nu o sa mor de foame, cati oameni se vor mai opri in Devecser? ”
Ferencze Varga
patron magazin
„Am crezut ca fac un pas bun pentru mine sa ma stabilesc aici. Am casa si terenul compromise. In cinci minute, apa era pana la brau. Nu o sa mai putem locui aici. Totul e contaminat.”
Tiberiu Soras
roman stabilit in Ungaria
