Cresterea economica constanta a Indiei si inflorirea clasei de mijloc din aceasta tara au, printre urmari, si faptul ca milioane de oameni isi permit sa isi cumpere cele mai noi dispozitive electronice – de la telefoane inteligente la laptopuri si tablete, scrie National Geographic. Insa aceasta cultura a consumului are si o latura intunecata.
Tehnologia mobila are un ciclu de viata destul de scurt, care face ca “gadget-urile” noi si tentante sa devina aproape complet nefolositoare in numai cativa ani. Dar cum dispozitivele electronice sunt bogate in anumite metale, utilizate la fabricarea lor, precum cuprul si aurul, ele au o anumita valoare si odata ce devin deseuri, in special intr-o societate unde venitul anual mediu este de 1.500 de dolari americani. Colectarea acestor deseuri electronice (e-waste) este o indeletnicire tot mai prezenta in aceasta societate, dar totodata periculoasa: substantele toxice din laptopuri aruncate, spre exemplu, pot cauza aparitia cancerului sau diverse maladii hormonale.
Pentru a scoate cuprul din increngatura de fire a unui dispozitiv electronic, cei care fac asta dau foc, pur si simplu, gadget-ului, incercand sa se tina mai departe de fumul produs (un fum extrem de toxic). Panourile care contin circuite electronice sunt “imbaiate” in cianura, pentru a se extrage aurul din ele, iar resturile otravitoare sunt aruncate in rauri si balti. “Deseurile electronice sunt un cocteil de chimicale toxice – plumb, mercur, cadmiu si altele. Despre unele dintre aceste substante se stie ca provoaca probleme de sanatate nu doar pe termen scurt, ci afecteaza creierul, sistemul nervos si reproducator, pe termen lung”, explica Priti Mahesh, coordonator sef al Toxics Link, un grup de activisti de mediu din Delhi, India.
Timp de decenii, natiunile dezvoltate (tarile bogate) si-au “rezolvat” problema deseurilor electronice prin trimiterea acestora in tarile in curs de dezvoltare, precum China sau India, unde legile privind mediul sunt mai “relaxate”. Insa, in ultimii ani, tratate internationale si legislatii noi au mai temperat fluxul toxic: spre exemplu, producatorii de tehnologie din Uniunea Europeana sunt obligati sa prezinte planul de viata al unui dispozitiv de la A la Z, adica de la producerea lui pana la modalitatea de reciclare, care trebuie sa respecte o serie de norme bine stabilite.
SUA nu au ajuns inca la acest nivel, dar impun amenzi companiilor care sunt prinse ca trimit ilegal deseuri toxice in alte tari. In 2013, directori ai unei companii de reciclare din statul Colorado au fost condamnati la inchisoare pentru exportul de deseuri electronice. In 2012, ONU a estimat ca, pentru prima data in istorie, tarile in curs de dezvoltare au produs mai multe deseuri electronice decat tarile dezvoltate. In India, importul in scadere de electronice uzate din tarile vestice este rapid inlocuit de deseurile electronice produse in stat, adica aproape un milion de tone anual, potrivit estimarilor oficiale. India incearca sa stopeze raul produs de reciclarea haotica, dar legi in acest sens au intrat in vigoare abia in 2012 si nu sunt suficient de stricte.
Despre saracii Indiei, care isi pun sanatatea si viata in pericol colectand metalele din deseurile electronice, a facut un documentar fotograful Sean Gallagher, care si-a propus sa arate conexiunile dintre Est si Vest cauzate de poluare si probleme ale mediului. “Cand am auzit despre aceasta problema a deseurilor electronice trimise in tari precum India, am vrut sa iau urma gunoiului, sa vad unde ma duce. Am fost suprins sa descopar ca m-a dus in sate precum cele de langa Calcutta, unde procesarea deseurilor electronice este facuta de femei si copii din mediul rural”, spune Sean. Imaginea de mai sus este o unei fetite care trece pe langa o gramada de monitoare din care au fost extrase metalele valoroase si cablurile, dar care mai pot aduce un venit colectorilor, care le pot vinde reciclatorilor de plastic. “Multi localnici din satul fetei, Sangrampur, sunt implicati in comertul cu deseuri electronice”, spune fotograful documentarist, dar asta le pune in pericol sanatatea. Insa cum nu au alte surse de venit (ori au surse insuficiente de venit), solutia li se pare la indemana, indiferent de riscurile ei.
Mai multe imagini despre saracii Indiei si munca lor cu deseurile electronice puteti gasi pe site-ul fotogafului Sean Gallagher.