Lipsite de clorofila, ciupercile preiau de-a gata substantele organice din jur, indiferent cat de toxice ar fi. In acest fel, de mai bine de 400 milioane de ani, ele curata mediul inconjurator.
Aceste organisme vegetale fascinante au evoluat, de-a lungul timpului, impreuna cu plantele si animalele, adaptandu-se si copiind „retetele de succes” ale altor vietati. Astazi, ciupercile otravitoare sunt de multe ori identice cu cele bune de mancat si numai reactia de oxidare a sevei mai poate face diferenta intre ele.
Autorul cartii „100 de ciuperci comestibile”, americanul Michael Kuo (foto), avertizeaza ca arta de a culege ciuperci se invata in doi-trei ani, iar „cine nu are aceasta rabdare risca sa moara”.
Familiile mai sarace, in care ciupercile culese sunt hrana gratuita, isi pun adesea copiii in pericol aducand pe masa ciuperci culese la intamplare de prin paduri.
Purcelusii (boletus edulis) pot ajunge pana la greutatea de un kilogram fiecare
Lipsite de clorofila, aceste organisme vegetale fascinante asimileaza cu usurinta substantele organice, prelucrand inclusiv compusi chimici foarte nocivi
Toate plantele sunt dependente de mediul in care traiesc. Cand factorii ambientali sunt asemanatori, ciupercile comestibile si cele otravitoare arata la fel.
Ciupercile au evoluat, de-a lungul timpului, impreuna cu plantele si animalele Pamantului. In procesul de adaptare, multe dintre ele au copiat „reteta succesului” altor specii, pentru a supravietui. Azi, ciupercile otravitoare sunt de multe ori identice cu cele bune de mancat si numai reactia de oxidare a sevei mai poate face diferenta intre ele.
Padurile de foiase sunt pline de ciuperci comestibile galbene, numite urechiuse
Jurnal de observatii si fotografii
Deosebirea ciupercilor comestibile de cele toxice se obtine prin pregatire temeinica si cativa ani de practica. Specialistii spun ca cei care vor sa „se priceapa” la ciuperci, trebuie sa inceapa prin a le observa cu mare atentie, notandu-si detaliile intr-un jurnal.
Minimum doi-trei ani sunt necesari pentru insusirea cunostintelor de baza si dezvoltarea talentului de observatie, iar autorul cartii „100 de ciuperci comestibile”, americanul Michael Kuo, avertizeaza ca „cine nu are aceasta rabdare, risca sa moara”. Foarte important este sa se observe cum se schimba fiecare ciuperca pe masura ce creste, pentru ca, atunci cand sunt tinere, cele otravitoare se confunda, uneori, cu cele comestibile.
La maturitate, pleurotus isi pierde din calitati si capata gust iute
Otraviri accidentale in familie
Medicii avertizeaza mereu asupra pericolului otravirii cu ciuperci. Cei mai expusi sunt copiii, mai ales cei din familii sarace, la care ciupercile culese sunt hrana gratuita. Sunt periclitate si persoanele care au sensibilitati alimentare, ciuperca fiind un aliment consistent si mai greu de digerat.
Si animalele, mai ales, cainii se pot otravi cu mancare facuta din ciuperci. Asemanatoare la gust cu carnea, ciupercile preparate sunt foarte gustoase si, din aceasta cauza, accidentele de otravire survin, nu de putine ori, in grup, la o intreaga familie care a avut un meniu pe baza de ciuperci.
Pentru a nu risca, este bine sa nu cumparam ciuperci de la necunoscuti, mai ales ca la magazin gasim destule.
Culturile de agaricus bisporus (champignon) sunt foarte raspandite in Europa
Mai bine ciupercar decat capsunar
Cei care se pricep la ciuperci ajung sa-si faca din culesul acestora o meserie banoasa. „Unii merg in Spania sa culega capsuni si se fac capsunari. Noi mergem in padure si ne facem ciupercari. Chiar daca ei castiga mai bine, noi suntem la noi acasa si nu ne opreste nimeni sa facem si un bors din ciupercile culese, pe langa cele pe care le ducem la centrul de recoltare”, a spus Vasile, un om sarac din Campulung Moldovenesc. „Din banii de pe ciuperci am scos anul trecut jumatate de masina”, a mai zis omul.
Un culegator experimentat poate castiga 100 RON pe zi si familii intregi supravietuiesc de pe urma culesului de ciuperci.
O plimbare cu copilul prin natura poate oferi parintilor un bun prilej pentru a-l invata pe cel mic cat de periculos este sa culeaga ciuperci pe care nu le cunoaste
Ciupercile de padure merg la export
Doar in judetul Mehedinti, in acest an, s-au amenajat 20 de puncte de recoltare a ciupercilor salbatice, in care, pana la sfarsitul lunii iunie, se vor aduna 70 tone ciuperci. Dupa cum a declarat Marian Albescu, seful biroului productie al Directiei Silvice Mehedinti, „intreaga cantitate de ciuperci, sortata, prelucrata si conservata in centrul amenajat la Baia de Arama, dotat cu o linie de tehnologie moderna, care asigura siguranta alimentara, va fi trimisa la export, in Austria”.
Simptomele otravirii apar si dupa 15 ore
Incubatia scurta dureaza 1-3 ore.
Incubatia lunga dureaza intre 12 si 15 ore.
Primele simptome sunt varsaturile, greata, ameteala, alterarea intregii stari de sanatate.
In cazuri grave intervin halucinatiile, scaderea tensiunii, diaree, hemoragii, tulburari neurologice, encefalopatii, insuficienta hepatica si insuficienta renala.
Netratat de la primele simptome, bolnavul poate muri in maximum doua zile.
Cele mai grave otraviri sunt cele cu incubatie lunga, pentru ca se intervine mai tarziu si otrava trece in sange.
Pentru eliminarea otravii din sange, in spital se face dializa.
De la primele simptome, cel suspectat de otravire trebuie dus urgent la un spital de specialitate.
Lipsa de informatii pune in pericol viata
Nepriceputii, mai ales orasenii, care, aflati in concediu la tara, vor sa se distreze, culegand ciuperci, isi risca propria viata si pe a altora, daca fac acest lucru, „dupa ureche”.
Riscurile poluarii si schimbarea climei
Traditia s-a cam pierdut, iar schimbarile climatice, pesticidele si poluarea afecteaza mediul, inducand schimbari imprevizibile in comportamentul ciupercilor. Un exemplu banal este cel al Palariei Sarpelui, care, pe vreme torida, isi schimba culoarea si incepe sa semene cu Piciorul Caprioarei, o delicioasa ciuperca comestibila.
Foarte periculoase sunt si contaminarile intre cele otravitoare si cele bune, astfel incat este suficient ca una singura sa fie rea, pentru a exista riscul de a le compromite si pe celelalte.
Manatarcile sunt cele mai raspandite ciuperci comestibile din flora spontana a Romaniei
Site-uri cu informatii utile
In tarile civilizate exista site-uri unde oricine poate cere sfatul unor specialisti, in orice situatie. Oamenii pot afla cum se acorda primul ajutor in caz de otravire cu ciuperci sau pot afla informatii despre riscurile pe care le prezinta ciupercile din zona lor la fiecare moment din cadrul sezonului, in functie de clima si de variatiile meteorologice.
La noi, cea mai buna masura este prezentarea, de la primele simptome de otravire, la un spital cu un serviciu specializat pe probleme toxice.
Cunosti ciupercile dupa doi-trei ani de studiu si practica. Cine nu are aceasta rabdare, risca sa moara.
Michael Kuo,
specialist micolog, autorul
cartii „100 de ciuperci comestibile”
Biochimia din organismul ciupercilor
Ciupercile se hranesc cu substantele organice pe care le extrag din mediul inconjurator si pe care le transforma intr-o mare varietate de alte substante.
Biochimia prin care ciupercile realizeaza acest proces natural de reciclare provoaca admiratia oamenilor de stiinta care o apreciaza ca „fascinanta”.
Surse de sanatate
Proteinele ciupercilor comestibile contin 18 aminoacizi asemanatori cu cei din caseina laptelui, albumina din ou, gliadina din grau.
Considerate carne vegetala, fara grasimi, sare, zahar si colesterol, ciupercile sunt bogate in vitamine si saruri minerale. Sunt singurele plante care contin Vitamina D2, sub forma de calciferol, care se gaseste si in carnea de peste.
Dintre saruri minerale, potasiul ocupa locul intai, fiind foarte important in echilibrul acido-bazic al organismului uman. Unele, precum, pastravul de fag, au proprietati antibacteriene, antivirale, antiinflamatorii, hipotensive, scad colesterolul rau, intaresc imunitatea si sistemul nervos. De multe ori, in acelasi loc, cu ciupercile comestibile, cresc si cele otravitoare.
Amoxina, otrava care nu iarta
Biochimia lor selecteaza alte substante organice pe care le extrag din mediu si le recicleaza in substante toxice, halucinogene sau chiar otravuri puternice, dintre care cea mai de temut este amoxina.
In plus, spre deosebire de ciupercile comestibile, care au un aspect modest, cele otravitoare sunt deosebit de frumoase. Palaria Sarpelui, rosie si cu buline, asezata pe un picior lung, este un exemplu de frumusete, ca si eleganta Angel Wings, care, alba si supla, pare un bibelou. Parintii le vor spune copiilor sa se tina cat mai departe de aceste capcane viclene ale naturii.
400 milioane de ani
– au trecut de cand ciupercile recicleaza substantele toxice
Sursa: Adevarul
