La ce te duce gandul atunci cand auzi cuvantul Europa? La acel spatiu al diversitatii multilingvismului, multiculturalismului incluse intr-un singur loc cu o istorie complexa, ce face subiectul a mii de pagini de analiza, la ideea de faramitare politica sau unitate culturala la unitate in diversitate?
Despre Europa se poate spune ca este teritoriul aflat in vestul Asiei, delimitat de acesta mai mult conventional decat natural, de forma peninsulara in cadrul Eurasiei, cu elemente climatice, biogeografice comune.
Evolutie umana a Europei, diferita de ceea a Asiei, isi afla originile inclusiv cele ale numelui in cultura orientului. Multiplele etimologii, de sorginte orientala, echivaleaza sensul de Europa cu cel de apus. Si in mitologia greaca exista o alternativa a provenientei numelui, de la fiica regelui Agenor din Fenicia, fiica furata de catre Zeus si dusa pe insula Creta.
Europa despre care vorbim astazi, rezultat a patru – trei milenii de evolutie si schimburi culturale aduce nou in peisajul acestei lumi Unitatea in diversitate formula ce incearca sa defineasca noua filozofie a acestui spatiu divers dar individualist in parte.
Aparent greu de realizat, Unitatea in diversitate, a dus la o noua conceptie despre spatiul continentului nostru, aceea a unei Uniuni Europene care a oferit o noua viziune asupra Europei, de la un spatiu impartit la unul liber deschis si cosmopolit aflat in continua transformare.
La o scara scurta de timp fata Europei a trecut prin schimbari majore, in ultimii 20 de ani.
Prabusirea Blocului Comunist, destramarea Uniunii Sovietice a Cehoslovaciei, Iugoslaviei si reunificarea Germaniei au fost principalele evenimente, ce au modelat fata continentului in perioada anilor „90, dupa care a urmat perioada de integrare in Uniunea Europeana a unei mari parti din fostele state comuniste.
Procesul de integrare a facut din UE cea mai importanta comunitate economica la nivelul intregii planetei, ajungandu-se la 27 de state membre, desfasurata pe 4.324.000 km2 cu o populatie de 491.000.000 milioane de locuitori (la nivelul anului 2008). Uniunea Europeana a devenit a treia putere demografica dupa China si India si poate pe viitor unul din principalii actori pe scena politicii mondiale.
O alta fata a Europei, este cea a statelor care nu fac parte din Uniune, din motive economice sau politice, unele inca isi mai cauta drumul catre adevarata democratie, cazul statelor din estul continentului, sau au trecut prin profunde schimbari, cum este cazul fostei Iugoslavii ori au ales o dezvoltare economica individuala cum s-a intamplat cu Norvegia si Elvetia.
Tot acest divers tablou al Batranului Continent reflecta politici si moduri de dezvoltare diferite dar care au ca unic scop dezvoltarea si incercarea gasirii formulei potrivite pentru o lume mai buna.
Dupa o scurta privire retrospectiva spre ultimii 20 de ani trebuie sa schimbam orientarea pe axa timpului spre un alt plan, acela al viitorului si sa tratam un subiect la moda in zilelor noastre, cel al schimbarilor climatice si implicatiilor sale. Schimbarile climatice reprezinta modificari ale pattern-urilor obisnuite ale climei spre o alta stare de echilibru.
Schimbarile de clima la scara geologica sunt un lucru obisnuit, pamantul trecand prin varii stagii climatice, fiecare cu particularitatile sale. Toate schimbarile climatice de pana astazi par a avea un lucru comun, au fost in proportie de 100% determinate de cicluri si variatii naturale si s-au petrecut in perioade de timp mai mult sau mai putin extinse, cu consecinte favorabile asupra mediului.
Situatiile de criza reprezinta acele momente din evolutia unui sistem in care acesta trebuie sa se adapteze si sa evolueze la noii parametrii creati , pentru a se perpetua, nefacand-o, este condamnat sa intre in regres si apoi sa dispara.
Schimbarile actuale ale climei, cu nimic diferite ca situatie fata de erele trecute („clima se schimba” si nu ar fi pentru intaia data cand se petrece), aduc ceva special in aceasta ecuatie, prezenta omului; prezenta pe seama careia, pe buna dreptate, se pune o parte din responsabilitatea acestor modificari prin afectarea stabilitatii atmosferei, datorita introducerii gazelor cu efect de sera, ca urmare a activitatilor industriale.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, clima intra intr-un relativ proces de incalzire, ca urmare a incetarii „micii ere glaciare” inceputa in la mijlocul evului mediu, acest proces fiind accelerat de activitatile umane, care au introdus in atmosfera importante cantitati de dioxid carbon si alte gaze cu efect de sera, schimband capacitatea atmosferei de a retine caldura. Un prim efect a fost cel al receptionarii a unei importante cantitatii de caldura de catre ocean, stiut fiind faptul ca apa are o foarte mare capacitate de retinere a caldurii in comparatie cu cea a atmosferei, provocandu-se astfel un intreg lant de schimbari in circuitele globale de energie.
Apoi incalzirea planetei poate accelera ea insasi unele procese cum ar fi eliberarea de CO2 de catre oceanul planetar, emanatii puternice de CH4 in zonele de tundra ca urmare a topirii permafrostului, si cresterea frecventei incendiilor de padure in Siberia, Australia, vestul SUA si Europa Mediteraneana, toate aceste nefacand decat sa creasca viteza de incalzire si de schimbare a climei, determinand la nivelul intregii planete noi tipuri de circuite.
Ajunsi in punctul acesta, se poate imagina urmatorul scenariu cu privire la ceea ce s-ar putea petrece in anii urmatori, la nivel climatic asupra, Europei:
1. Curentul Golfului sa-si inceteze activitatea, ca urmare a topirii calotei glaciare din Groenlanda si intreruperii circulatiei termohaline din Atlantic, astfel la nivelul Europei se va produce o racire a climei, o scadere a cantitatii de precipitatii, facand-o asemanatoare climei existente latitudinilor similare celorlalte continente; efectele unui astfel de scenariu sunt pesimiste, fiindca ar determina o scadere drastica a capacitatii agricole, ierni foarte reci, veri uscate, in ansamblu o perturbare generala a climatului;
2. O alta problema ar fi data de posibila crestere a nivelului Oceanului Planetar, ca urmare a topirii calotei glaciare, cu circa 1m pentru gheata existenta in Groenlanda si cu mult mai mult daca se ia in calcul apa rezultata din topirea calotei glaciare din Antarctica, ajungandu-se la o crestere de circa 3 metrii a nivelului apei intregului Ocean Planetar.
Procesul de topire al calotelor glaciare este in plina desfasurare, se poate observa prin diverse observatii; satelitare, masuratori, nivele de eroziune. Ghetarii se retrag cu viteze din ce in ce mai mari si isi reduc din ce in ce mai mult suprafata.
Efectele sunt de foarte ample, multe orase europene, in special cele costiere vor fi afectate de aceasta crestere, Hamburg, Venetia, Antwerp, o mare parte a Olandei,vor trebui sa suporte invazia apelor. O consecinta de ansamblu fiind reducerea teritoriului disponibil locuirii, vor apare un numar ridicat de refugiati pe probleme climatice si ca o consecinta, problema nu s-ar oprii aici, fiindca Europa ar trebui sa suporte si valuri de refugiati pe aceleasi probleme din Asia si Africa, ceea ce ar duce la aparitia de tensiuni sociale si suprapopulare pe un teritoriu aflat in criza.
3. O alta problema ar consta in extinderea influentelor sahariene la nivelul Europei Mediteraneene constand intr-o desertificare a sudului si sud estului continentului, ceea ce ar determina ridicarea spre nord a repartitiilor climatice pentru zona Europei.
Pe ansamblu se poate vorbi de o reducere a cantitatii de apa dulce pe care omul o poate intrebuinta, aceasta scadere determinand reducerea activitatilor agricole, domeniul in care se consuma cea mai mare cantitate de apa dulce. Alte posibile probleme sunt in alimentarea asezarilor umane mai ales din zonele montane ale Alpilor care au o sursa importanta de apa din ghetari montani.
De asemenea se poate vorbi de o crestere a intensitatii fenomenelor extreme cum ar fi secetele, caderile de grindina, valuri de frig si caldura, o intensificare a aparitiei tornadelor ca urmare a diferentelor mari de temperatura.
Numai la o privire a efectelor pe care le-ar putea suporta Europa, trebuiesc luate masuri de constientizarea si cercetare a fenomenului de schimbare a climei. Europa are nevoie de unitate, pentru a putea depasi situatiile de criza.
Constientizarea acestor noi provocari pot aduce un plus de adaptabilitate, la situatiile existente se pot dezvolta tehnologii si strategii pentru ameliorarea efectelor atat cat este posibil.
Unitatea in diversitate nu poate fi decat una din formulele de succes ale evolutiei umane asemenea celor din natura!
Scenariile de mai sus privite separat sau cumulat, expun posibilele alternative ale evolutiei climei determinand pentru lumea noastra un moment de criza si poate, apoi de progres, prin depasirea acestuia.
Nu ar fi pentru intaia oara cand in istoria omenirii o civilizatie dispare ca urmare a colapsului sistemului natural, cum a fost cazul civilizatiilor vechi din Mesopotamia, Khmer din Cambodgia si a civilizatiei Maiase disparute toate ca urmare a unor probleme de mediu.
Schimbarea climei este un fenomen care odata ce a fost pornit nu mai poate fi oprit de catre activitatea umana ci cel mult el poate fi redus ca intensitate… Singurul in masura sa gestioneze aceasta situatie fiind Pamantul
Din cele expuse, Lumea pare intrata intr-o criza profunda, civilizatia intra in jocul naturii si nu natura intra in jocul civilizatiei noastre. Sistemul Natural nu are momente de criza, fiindca are capacitatea de a tinde spre o alta stare de echilibru si de a continua evolutia, pe cand omul are nevoie de aceiasi parametrii pentru a putea supravietui pe Pamant.
Terra este un sistem perfect, de intelegerea acestuia depinde existenta noastra poate in una din cele mai rare minuni din Univers.
