Scrisoare deschisa

Stimati cetateni din Calea Lipovei, Stiati ca… pulberile sedimentabile masurate in zona centrala si zonele industriale ale municipiului Timisoara, in anul 2006, au depasit cantitatea maxima admisibila lunara, reprezentand pana la 210,12% din valoarea impusa conform STAS 12574-87?

Valoarea mediei anuale pentru pulberile in suspensie masurate in zona
industriala Calea Soarelui reprezinta 115,22 % din concentratia maxima admisibila conform STAS 12574-87? In zona industriala U.M.T. nu s-a masurat aceasta concetratie, din lipsa de aparatura, dar credeti ca este mai mica?
… depasirea limitei maxime admise a nivelului de zgomot s-a inregistrat in 76.2% din numarul total de puncte de masura, efectuate in anul 2006 in Municipiul Timisoara? De pilda, valoarea medie a zgomotului pe strada Ialomita a fost de 74,5 db fata de limita maxima admisa de 70 db, iar pe Calea Aradului si Amurgului a fost de 74,8 db.
…circulatia auto de trafic greu si activitatea industriala sunt principalele surse de poluare atmosferica si fonica in cartierul nostru?
…pe strazile Amurgului, Ialomita, Demetriade trec 1200-1300 de autovehicule pe ora, in ambele sensuri de circulatie, din care 30 la suta sunt de mare tonaj si nu apartin acestui mare oras?
…noi, toti cei care locuim in zona, am devenit mai iritabili, mai obositi, mai surzi, avem plaminii mai cenusii si inimile mai slabe, fiindca traim zi de zi intr-un mediu ambiental ostil vietii normale, depreciat de traficul auto greu si activitatea industriala?

Ei bine, asa-i ca nu stiati? Si noi am aflat de curind toate aceste informatii studiind raportul privind „Starea de mediu pe 2006” al agentiei judetene. Pina atunci, aveam banuieli vagi, circulau zvonuri, primeam sesizari privind existenta unui disconfort permanent. Unele reclamatii afirmau ca miroase ceva in aer, altele ca nu se poate respira in anumite zile, multi cetateni spuneau ca nu pot dormi noaptea din cauza zgomotului autocamioanelor, altii ca se fisureaza tencuiala caselor din cauza vibratiilor…Personal, in calitate de presedinte al consiliului de cartier, m-am luat de git cu unii, am mai reclamat pe altii, am dat si cite o informatie la ziar, am vorbit despre problema poluarii la radio si televiziune…Dupa un an de sesizari, am constatat ca „am latrat ” degeaba. Nu s-a schimbat nimic. Timisoara nu are nici acum sosea de centura, iar zona industriala este marginita, de o parte si de alta, de blocuri de locuinte. Halal habitat! Demn de un cartier european, intr-un oras de 5 stele, pe un continent care se vrea ecologic. Cum am putut sa dau atitia bani ca sa ma mut aici? Pe deasupra, spatiile verzi din jurul nostru se imputineaza mereu. Anul trecut pe strada mea erau citeva casute mici, cochete, cu gradini de flori si pomi. Anul acesta, in locul lor s-au inaltat imobile cu 2 etaje si mansarda, total 8 apartamente pentru 8 familii care au … 16 masini. Cind vin acasa toti se umple strada si se gituie circulatia. Fereasca Dumnezeu de vreun incendiu!
Ce s-a facut?
Aceasta-i intrebarea! Grea intrebare! Am cautat raspunsul in „Conceptul Strategic de Dezvoltare Economico-Sociala a Zonei Timisoara”. Va place titlul? Mie imi place! Are 4 directii strategice de dezvoltare, 19 obiective, 67 de subobiective si 448 de masuri concrete. Toate acestea sunt cuprinse ca si aplicatii ale Agendei 21 de la Rio de Janeiro si completate cu Agenda Habitat II. Am cazut pe spate cind am citit. Sunt „meseriasi” cei care l-au redactat. Au studiat si lucrarile de la Rio de Janeiro…Ma intreb insa cite masuri s-au aplicat in practica din cele 448, ce concluzii s-au tras dupa ce s-au finalizat cele 19 obiective cu cele 67 de subobiective? Citi dintre parlamentarii, consilierii judeteni si municipali, alesi in 2004, stiu ca exista un asemenea material? Si, mai ales, ce au facut pentru punerea lui in practica, fiindca au trecut vreo 6 ani de cind avem acest concept strategic, elaborat dupa norme intercontinentale? Fiindca si la aceasta ora, ca si acum 6 ani, „cartierul Calea Lipovei reprezinta un ecosistem complex cu specific special, care prezinta un echilibru labil, necesitand reconstructie ecologica in zonele cu aglomerari de blocuri si zonele preponderent industrializate.”(citat din studiu). Cind a inceput reconstructia ecologica a acestui ecosistem labil ? Si, mai ales, unde ? Este drept ca au aparut vreo doua noi locuri de joaca, au fost modernizate niste intersectii si s-au reparat jumatate de strazi si trotuare. Este drept ca si Continentalul a investit niste bani in modernizarea instalatiilor de exhaustare. Dar oare este suficient? Asta-i tot ce se putea face? Camioanele continua sa treaca, vegetatia se usuca si nici noi, oamenii, nu o ducem prea bine! Actualul ministru al transporturilor ne tot promite ca vor incepe lucrarile la soseaua de centura a Timisoarei si promisiunea lui se amina de la luna la luna. Dar nu trebuie sa ne mire fiindca si ceilalti 3 fosti ministri au facut la fel, indiferent de culoarea lor politica, fie ca a fost rosie, fie ca a fost orange. Culoarea plaminilor nostrii insa a devenit intre timp pamintie. Si asta nu e culoare politica. E culoare cavernoasa!
Ce se face?
Nu stim ce face Ministerul Transportului, nici Ministerul Mediului, nici Consiliul Judetean si nici cel Municipal. Stim insa ce fac locuitorii cartierului. Au hotarit sa iasa din transee si sa se arunce in lupta. Pare belicoasa o asemenea exprimare, dar este un fapt cit se poate de real. Pina la urma este o chestiune de viata si de moarte. Au inceput sa se organizeze pentru lupta cea mare. Au constituit un grup prin asocierea Consiliului Consultativ de Cartier cu organizatia non-guvernamentala „Generatie Tinara”, pe care l-au intitulat Grupul pentru promovarea opiniei publice, pe scurt GIPRO. La acest grup s-au afiliat numeroase persoane fizice, locuitori ai cartierului, oameni nemultumiti de calitatea mediului inconjurator. Au elaborat un program de actiune intitulat „Oxigen pentru cartierul meu”, au strins semnaturi pentru reprezentativitate, au initiat actiuni concrete, au participat la dezbateri publice, au desenat o sigla si acum muncesc la un site pe internet. Sunt hotariti sa mearga pina in pinzele albe ! Au invatat intre timp ca pentru un mediu sanatos nu e foarte important sa tragi concluzii, ci sa oferi solutii si, intr-o singura zi, in baza L 544/2001, au trimis 5 sesizari, la toate autoritatile cu atributii pe linie de mediu.
Ce se va face?
Grupul si-a propus sa inceapa cu lucruri mici. Oamenii vor sa sadeasca un pom, sa faca o fintina, sa semene un metru patrat de gazon. Dumnezeul acestor oameni este Dumnezeul lucrurilor marunte. Dar din lucrurile marunte s-au inaltat lucrurile mari. Si speranta secreta a locuitorilor din cartierul Calea Lipovei este ca in zona lor sa se nasca, din apa si lut, un lucru maret. Mai precis, acea „reconstructie ecologica” prevazuta in programele planetare, continentale, nationale si orasenesti. Sunt hotariti sa ceara ajutor din toata lumea. Mai ales acum cind au idei, oameni si personalitate juridica. Si ii invita la masa colaborarii pe toti cetatenii obisnuiti, dar si oamenii de stiinta si oamenii de afaceri, autoritatile si organizatiile non-guvernamentale. Adica pe toti aceia care vor si pot sa dea o mina de ajutor. Orice sfat este binevenit! Orice om este bine primit! Si cu siguranta efortul lor va fi rasplatit. Nu de catre initiatorii proiectului si nici de catre reprezentantii autoritatilor. Primii sunt lefteri, iar secunzii sunt zgirciti. Rasplata cea mare va veni de la Natura. Daca noi, cetatenii cartierului, vom avea grija de ea si ea va avea grija de noi.

Dan Constantin Goldis
Presedintele Consiliului Consultativ de Cartier Calea Lipovei

Sursa: Calea Lipovei Timisoara

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *