STOP dezastrului ecologic din apele montane!

STOP dezastrului ecologic din apele montane!

*** “Baietii destepti” fac bani grei din “energia verde”, fara sa le pese de consecinte
*** Pescarii, ecologistii si argesenii iubitori de natura protesteaza contra proiectelor ce distrug biodiversitatea si mediul
*** S-au depus petitii la Ministerele Mediului si Turismului

Se spune ca atunci cand Dumnezeu a facut lumea si pamantul, n-a uitat sa dea neamurilor cu care l-a populat si ceva bunuri, ca sa nu moara de foame. Romanilor, cica le-a venit randul mai la coada, pe logica ordinii alfabetice, probabil. Atotputernicul, bine dispus, a fost darnic cu ei. “Doamne – se zice ca ar fi indraznit un sfant sa-i atraga atentia – ai dat tarisoarei asteia relief variat, ape, paduri, zacaminte, nu le lipseste practic nimic ca sa ajunga cei mai bogati din lume!” “Lasa Petre, ca le-am dat si un popor…”.
Aceasta snoava, banc sau ce-o fi, s-a nascut dintr-un cumul de experiente dureroase. Si, din pacate, ne pune in fata unui adevar pe care in inconstienta noastra il respingem. Pentru ca nu ne place sa recunoastem ca nu ne pricepem sa gospodarim ceea ce avem, ca suntem lenesi, risipitori, neseriosi si ca ne-am facut religie din pagubosul “Merge si-asa: obraznicul mananca praznicul!” Nu ne gandim la viitor, vrem parca sa traim plenar clipa actuala, de parca am fi supt acelasi lapte matern cu un anume rege cinic, care spunea: “Dupa mine, potopul!” Dar adoram sa ne plangem de mila cand dam de necaz, sperand ca ne va pica para malaiata din neant. Din fericire, nu suntem chiar toti asa…

Petitii la ministere

Saptamana trecuta, un grup de pescari impatimiti din zona noastra a organizat un campionat national pe raurile montane din nordul Vaii Argesului. Cu acest prilej au sesizat ca se executau lucrari pe albiile acestora. Cercetand situatia, au descoperit ca se pregatea un dezastru ecologic. Drept urmare, au actionat in conformitate cu legile in vigoare si au cerut explicatii la ministrii Laszlo Borbely (Mediu) si Elena Udrea (Turism). Va prezentam mai jos textele trimise la sediile din Bucuresti:

Catre: MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR
Domnului László Borbély, ministrul Mediului si Padurilor, Bucuresti
Spre stiinta: ADMINISTRATIA NATIONALĂ APELE ROMÂNE; AGENTIA NATIONALĂ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI; GARDA NATIONALĂ DE MEDIU – BUCURESTI; ADMINISTRATIA BAZINALĂ ARGES VEDEA – PITESTI; AGENTIA REGIONALĂ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI – PITESTI; COMISARIATUL GĂRZII NATIONALE DE MEDIU – PITESTI; REGIA NATIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA.
STIMATE DOMNULE MINISTRU,
Va aducem la cunostinta ca pe raurile montane din judetul Arges se desfasoara un amplu proiect de captare a apei pe intregul curs al raurilor pentru amenajari de microhidrocentrale in regim privat. Raurile vizate de aceste lucrari sunt:
1. Raul CAPRA (paralel cu Drumul National Transfagarasan, din directia Barajul Vidraru spre Balea Lac).
2. Raul BUDA (situat la est, in aval de raul Capra, la cca. 9 km pe o vale oarecum paralela).
3. Paraul OTIC (situat la est, in imediata vecinatate a raului Buda, dar avand un debit mediu anual insignifiant).
4. Raul TOPOLOG (situat la vest de raul Capra, pe raza comunei Salatrucu, jud. Arges).
Mentionam ca toate aceste cursuri de apa sunt deja captate, unele prin lucrari de derivatie pe sub munte, in Barajul Vidraru, astfel incat un tronson de aproximativ 20 de km este deja lipsit de debite de apa. Lucrarile declansate pe primele trei cursuri de apa – CAPRA, BUDA si paraul OTIC – sunt cuprinse intr-un singur proiect pentru amenajarea unui numar 13 microhidrocentrale in regim privat de catre firma beneficiara, IMOB EXPERT CONSULTING SRL. Precizam faptul ca lucrarile sunt deja in executie pe raul CAPRA si paraul OTIC. Conductele de aductiune sunt plasate in albia minora a raurilor, care constituie domeniul public al statului, cu modificarea substantiala a sectiunii de curgere a apelor si profilului natural al albiei.
Modul in care se desfasoara azi lucrarile de constructie conduce cu siguranta la poluarea apelor prin activitatea utilajelor de excavare si rambleiere direct in albia minora, precum si degradarea fizica a malurilor si albiei raurilor. In acelasi timp, lucrarile au cauzat deja, in mod inevitabil, distrugerea populatiei salmonicole de pastrav indigen in proportie de peste 90%, cu imposibilitatea refacerii naturale a speciei, deoarece debitele de apa in zona de reproducere a acestuia vor fi insuficiente, atat timp cat din aceasta zona se capteaza peste 90% din debitul mediu multianual al raurilor. Estimam, de asemenea, afectarea iremediabila pentru intreaga biodiversitate a speciilor prezente in zona.
Afirmam cu toata responsabilitatea ca aceste lucrari sfideaza de departe toate prevederile legale privind protectia apelor si biodiversitatii si in mod normal un astfel de proiect nu era permis sa fie aprobat de autoritatile competente.
Va adresam rugamintea, ca in temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare, sa ne transmiteti o nota privind modul de reglementare a acestor investitii, precum si toate acordurile, avizele si aprobarile eliberate de institutiile din subordinea, coordonarea sau autoritatea Ministerului Mediului si Padurilor. Ne referim aici in principal la Administratia Nationala “Apele Romane”, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Regia Nationala a Padurilor “Romsilva” si/sau institutiile subordonate acestora. Va rugam, de asemenea, sa disponibilizati si documentatiile care au stat la baza emiterii actelor de reglementare in cauza. Totodata, va rugam sa dispuneti efectuarea de urgenta de catre institutiile abilitate a unui control pentru verificarea situatiei existente pe amplasamentele mentionate. Precizam ca fiecare zi care trece amplifica impactul lucrarilor asupra biodiversitatii acvatice si degradarea cadrului natural unic in aceasta zona montana.
Solicitam in mod expres realizarea acestei actiuni de control in prezenta noastra si va asiguram ca vom acorda tot concursul nostru in acest sens. Ne adresam dvs. cu increderea ca autoritatile statului au inca forta, capacitatea si dorinta de a gestiona situatii de aceasta factura si pot sa apere interesele justificate ale cetatenilor. Va rugam sa luati in considerare faptul ca acest demers este sustinut de o serie de organizatii neguvernamentale, asociatii de pescari sportivi, turisti si locuitori ai judetului Arges. Am declansat deja o campanie de presa angrenand mass-media nationala si locala si ne vom adresa in viitorul apropiat si organismelor internationale interesate in conservarea biodiversitatii si cadrului natural. Anexez lista sustinatorilor acestui demers, lista care este in continua extindere, cu precizarea ca am fost desemnat persoana de contact si care va reprezenta in continuare interesele acestora.

Cu deosebita consideratie,
Prof. Ovidiu Mihut, Curtea de Arges

Catre: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI TURISMULUI
Doamnei Elena Gabriela UDREA
STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

Apreciem preocuparile dvs. si ale ministerului pe care il conduceti in promovarea turismului in Romania, dar consideram ca pierdeti din vedere un potential turistic care nu a fost exploatat pana acum la adevarata valoare. Ne referim aici la un segment aparent ingust, dar cu potential extraordinar, care ar atrage poate zeci de mii de vizitatori anual, si anume pescuitul in apele de munte. Ne amintim remarca domnului Taleb Rifai, secretarul general al Organizatiei Mondiale a Turismului, cu ocazia vizitei oficiale pe care a desfasurat-o in Romania, la invitatia ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea: “Turismul romanesc are o viziune si o strategie coerenta, bazata pe valorificarea resurselor de turism ecologic, cu accent pe natura, iar existenta, pe teritoriul Romaniei, a Muntilor Carpati, a fluviului Dunarea si a Marii Negre ne conecteaza cu vecinii si ne ajuta sa colaboram la nivel regional”. Acesta preciza ca zona montana nu este valorificata suficient si noi suntem de acord cu aceasta afirmatie.
Romania este, la aceasta ora, singura tara din Europa cu relief muntos care nu are o oferta privind pescuitul in apele de munte. Toate tarile europene cu relief muntos, din Portugalia pana in Polonia si din Suedia pana in Grecia, Bulgaria si Italia, au astfel de oferte. Romanii pasionati de aceasta activitate se deplaseaza oriunde in Europa pentru a practica acest sport care nu poate oferi satisfactii in tara noastra, si platesc pentru fiecare zi de pescuit intre 20 si 100 euro. Sa ne imaginam venitul realizat de aceste tari in conditiile unui aflux de zeci de mii de turisti. Suntem perseverenti si insistam sa practicam acest sport si in Romania, dar potentialul turistic oferit de apele de munte se degradeaza continuu din cateva motive:
– drumurile de acces sunt aproape impracticabile;
– protectia resurselor piscicole nu este asigurata, iar braconajul a luat proportii ingrijoratoare;
– extragerea materialului lemnos din zonele in cauza se face prin albie si cauzeaza poluarea apelor;
– mai nou, din dorinta de a produce energie ieftina, a inceput o campanie de realizare de microhidrocentrale pe raurile de munte, care degradeaza fizic cadrul natural, albiile raurilor si compromit definitiv zestrea piscicola existenta in aceste ape.
In continuare dorim sa ne referim la acest din urma punct care ne ingrijoreaza in mod deosebit prin impactul ireversibil care il poate avea asupra turismului pe nisa expusa anterior. Va rugam sa retineti ca este vorba de populatii de pastrav si lipan, dar mai cu seama, in anumite rauri, despre lostrita, un peste foarte rar in Europa si specie protejata in acelasi timp. Va aducem inca o data in atentie faptul ca in Europa si nu numai, potentialul turistic determinat de aceasta activitate este foarte mare. Autoritatile romane au neglijat complet acest segment si nu au facut niciodata o evaluare. Consideram ca este benefica utilizarea potentialului hidroenergetic al raurilor de munte si producerea de energie din surse regenerabile. Avem chiar angajamente internationale in acest sens dar, prin potentialul valorificat pana acum, Romania nu are probleme sa le respecte. Un proces de degradare a cursurilor montane de ape si a potentialului turistic oferit de pescuitul sportiv s-a declansat la o scara foarte larga in acest an in Romania, si va oferim in continuare un exemplu.
Va aducem la cunostinta ca pe raurile montane din judetul Arges se desfasoara un amplu proiect de captare a apei pe intregul curs al raurilor pentru amenajari de microhidrocentrale in regim privat. (Nota: Se redau informatiile prezentate ministrului Mediului). Ne-am adresat deja Ministerului Mediului si Padurilor care sunt responsabile pentru protectia mediului in Romania sa intervina in acest caz. Ne adresam, in acelasi timp, si dvs., contand pe faptul ca aveti o viziune strategica privind valorificarea potentialului natural al raurilor montane chiar si in directia prezentata de noi. Speram sa constatati ca, pe termen lung, este mult mai rentabil, chiar economic vorbind, sa pastram un cadrul natural nealterat cu resursele sale de flora si fauna salbatica, care sa fie utilizat de mii sau sute de mii de turisti iubitori ai muntilor sau a activitatilor oferite de acestia.
Va rugam sa interveniti la autoritatile competente pentru evaluarea situatiei si luarea unor decizii intelepte in aceasta directie. Va rugam, de asemenea, sa va alaturati demersurilor noastre pentru a salva cadrul natural al muntilor Romaniei si resursele pe care acestia le ofera. Cazul prezentat anterior este pe cale sa se multiplice la nivel national si pe alte rauri de munte cu aceleasi consecinte dezastruoase. Va rugam sa luati in considerare faptul ca acest demers este sustinut de o serie de organizatii neguvernamentale, asociatii de pescari sportivi, turisti si locuitori ai judetului Arges. Am declansat deja o campanie de presa angrenand mass-media nationala si locala si ne vom adresa in viitorul apropiat si organismelor internationale interesate in conservarea biodiversitatii si cadrului natural.

Cu deosebita consideratie,
Prof. Ovidiu Mihut, Curtea de Arges

“Muntii nostri aur poarta…

… noi cersim din poarta-n poarta!” Crude, dar adevarate vorbele poetului. Protestul initiat de un grup de pescari si iubitori ai naturii a fost postat pe internet si in numai cateva ore a adunat peste 2.000 semnaturi de sustinere din intreaga tara. Fapt explicabil, cata vreme ceea ce se intampla pe raurile din muntii Argesului se repeta si pe cursuri de apa similare din alte judete. Distrugerea lor ar rupe echilibrul ecologic, punand sub semnul intrebarii fauna si flora. Dac-ar fi sa luam in calcul numai trofeele de vanatoare, si ar fi de ajuns sa ne inchipuim cam ce valoare ar avea pierderile, si nu neaparat numai materiale. Persoana de contact a protestatarilor este prof. Ovidiu Mihut, care este si ghid de pescuit si a practicat aceasta indeletnicire si in strainatate. Taxa perceputa in Bosnia, in rauri curate-oglinda este de 30 euro pe zi, iar in Austria, este de-a dreptul uriasa: 148 euro la zi!?!… Comparati cu ce se intampla la noi, unde-ti poti lua un permis anual cu mai putin de 100 euro. Asta ca sa nu mai vorbim despre braconajul practicat pe scara larga si de siluirea cotidiana a naturii sub cele mai diverse forme. Pana unde, pana cand? – asta-i intrebarea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *