Timisul, judetul cu cea mai mare suprafata cultivata de porumb modificat genetic

Desi controversele legate de oportunitatea promovarii si extinderii unor culturi modificate genetic continua, suprafata cultivata cu plante „OMG” se extinde in Romania. Iar Timisul este in momentul de fata judetul cu cea mai mare suprafata agricola cultivata cu porumb modificat genetic.

780 de hectare de porumb „OMG” in Timis

Dupa o perioada de culturi expe­rimentale, de testari si de recoltari atent monitorizate, Timisul a ajuns in momentul de fata unul dintre judetele unde culturile modificate genetic nu mai sunt o raritate. Astfel, in mo­mentul de fata, conform informatiilor Directiei Judetene Agricole, in judet exista o suprafata de 780 de hectare cultivata cu porumb modificat genetic.„Culturile sunt concentrate in zona Gataia, si in aceste zile va trebui sa supraveghem recoltarea. Porumbul recoltat de pe aceasta suprafata va in­tra direct in siloz si va fi utilizat pentru hrana animalelor. Niciun fel de can­titati din acest porumb recoltat nu vor fi folosite pentru alimentatie umana. Raportat la aceasta cultura, trebuie spus ca in momentul de fata Timisul este judetul cu cea mai mare suprafata cultivata cu porumb modificat genetic, dupa Timis urmand judetul Calarasi, cu o suprafata mult mai mica”, spune inginerul agronom Viorel Solomie, de la Directia Judeteana Agricola Timis.

Acesta precizeaza ca porumbul recoltat va fi depozitat separat, nu va fi amestecat cu porumbul nemodificat genetic, iar utilizarea sa se va face in conditii strict monitorizate, pe baza de documente de evidenta clare. Acesta afirma ca productia obtinuta de pe aceste suprafete este mai buna decat cea de pe suprafetele care nu sunt modificate genetic. Totusi, „este greu de precizat in momentul de fata ce suprafata va fi cultivata in Timis, anul viitor, cu plante modificate genetic. Vom sti acest lucru abia in primavara anului viitor”.

O suprafata atat de mare cultivata cu porumb genetic a mai existat in Timis, dupa aderare, doar in anul 2008, cand au fost 866 de hectare cultivate cu porumb modificat genetic. Ulterior, in 2009 si 2010, s-a cultivat porumb modificat genetic in scop experi­men­tal, cu precadere la Statiunea de Cer­cetare Agricola Lovrin, iar in 2011 s-a trecut la cultivarea pe o scara mai lar­ga, Timisul avand in acel an o supra­fata de 86 de hectare cultivata cu po­rumb modificat genetic. Anul trecut, in zona Carpinis s-au cultivat sase soiuri de porumb modificat genetic. S-au respectat intocmai normele europene, nu au existat culturi pe o raza de 300 de metri in jurul suprafetei cu porumb modificat genetic. Cultura avea un rol pur experimental, pentru a se vedea cum se comporta respectivele plante pe plan local. Toata productia a fost distrusa, s-au tocat toate plantele si s-a arat peste, plantele distruse urmand sa fie folosite ca ingrasamant. Specialistii Directiei Judetene Agricole sustin ca a existat si un audit al Comisiei Euro­pene legat de culturile „OMG” de anul tre­cut, de la Carpinis, si, acum doi ani, la Dudestii Vechi, iar rezultatele con­tro­lului „au fost favorabile.”

Agentia Nationala pentru Pro­tec­tia Mediului a fost notificata inca din 2010 cu privire la introducerea deli­be­rata in mediu, pe perioada 2010 – 2014, a porumbului Bt11xGA21, modificat genetic pentru rezistenta la atacul unor insecte lepidoptere si toleranta la erbicide pe baza de glifosat. In notifi­carea respectiva se specifica faptul ca testele in camp se pot desfasura pe 13 amplasamente diferite din Romania, intre 2010 si 2014. Testarea acestui soi de porumb se poate efectua in Timis, in cadrul Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola Lovrin si la Carpi­nis, Grabat, Jimbolia, iar in Arad, la Pe­regu Mare, Seitin si Nadlac. Potrivit respectivei notificari, se pot cultiva suprafete de pana la 5.000 de metri patrati pe fiecare dintre locatiile selectionate.

Un aspect mai putin cunoscut legat de modificarile genetice este ca in Timis Agentia pentru Protectia Mediului nu a dat doar autorizatii pentru culturi modificate genetic, ci si pentru studii medicale ce includeau terapia genetica. O astfel de autorizatie de introducere deliberata in mediu a fost acordata in 26 noiembrie 2010 pentru un studiu clinic de terapie ge­netica, autorizatie care a fost vala­bila pana in 31 martie 2013.

Argumente pro si contra

In ceea ce priveste culturile modi­fi­cate genetic, argumentele pro si con­tra s-au succedat in ultimii ani.

Pe lista de argumente pro, primul este pretul. Potrivit fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabara, alimen­tele de baza ar putea fi cu pana la 60% mai ieftine daca plantele modificate genetic s-ar putea cultiva cu acceptul Uniunii Europene, iar fara biotehnolo­gie nu va putea fi evitata scumpirea alimentelor, la nivel global: „E vorba de oferirea unor cantitati sporite de ali­mente. La realizarea productiilor cu aceste biotehnologii, preturile sunt mai mici cu pana la 60%”.

Un alt argument pro este faptul ca aceste plante modificate genetic se cultiva deja pe zeci de ani, in mod intensiv, in mai multe state de pe glob, fara efecte nocive majore. In prezent, zece state au deja peste un milion de hectare de culturi modificate genetic, cea mai puternica prezenta in acest top fiind SUA cu aproximativ 70 de milioane de hectare la nivelul anului 2011. De asemenea, americanii sunt si cei mai ferventi militanti pentru plan­tele modificate genetic, fiind binecu­noscuta controversa pe aceasta tema dintre Washington si Uniunea Euro­peana, care a fost multa vreme reti­centa si de-abia acum pare sa aiba o al­ta viziune legata de plantele modificate genetic.

Un alt argument pro este legat de faptul ca forme de manipulare geneti­ca se practica de milenii, de cand agri­cultorii au produs si selectat noi varie­tati de plante.

Pe de alta parte, se aduc argumen­te contra legate de efectele pe termen lung ale consumului de alimente modi­ficate genetic. In 2011, asociatia Agent Green a cerut interzicerea importului si cultivarii unui anumit soi de porumb modificat, in urma unui studiu realizat de Universitatile din Rouen si Caen, care aratau ca specia respectiva – cultivata in unele zone si in Romania – prezinta pe animalele testate semne de toxicitate pentru rinichi si ficat, precum si efecte nocive asupra inimii, glandelor suprarenale si splinei.

Un alt argument contra este legat de efectele imprevizibile asupra me­diului pe care le poate avea o specie noua. Astfel, potrivit asociatiei Eco Ruralis, multe insecte care se hranesc in mod natural cu daunatorii plantelor de cultura pot muri atunci cand con­suma daunatori de pe plante modificate genetic.

Nu cultivam, dar importam soia „OMG”

In ceea ce priveste soia modificata genetic, inainte de integrarea in U.E., Timisul se numara printre judetele un­de erau cele mai mari culturi de acest gen. Dupa 2007, odata cu instituirea unor interdictii legate de cultivarea de soia modificata genetic, activistii Green­peace isi exprimau indoiala ca marii cultivatori de soia din Timis au renuntat in grup la culturile modificate genetic. Greenpeace publica, in 2007 si 2008, o lista a locatiilor suspecte din Romania, unde existau inainte de 2007 culturi de soia modificate genetic si unde se sus­pecta ca aceste practici ar putea conti­nua in diverse forme. Timisul era pre­zent pe acea lista cu peste 20 de locatii, multe din jurul Timisoarei, dar si din Sannicolau Mare, Hodoni, Tomnatic, Livezile, Jebel, Becicherecu Mic, San­petru, Carpinis, Varias si Banloc.

Inainte de instituirea interdictiei de cultivare de soia modificata genetic, Romania cultiva 300.000 de hectare cu soia, productia ajungand, in anii buni, la peste un milion de tone. Repre­zen­tantii Ministerului Agriculturii sustin insa ca in momentul de fata, in Roma­nia exista un paradox legat de soia modificata genetic: desi s-a instituit interdictia culturilor de soia modificata genetic, Romania face importuri masi­ve de sroturi de soia modificata gene­tic din afara spatiului comunitar, pe care le foloseste in zootehnie.

Tocmai de aceea, Romania a solici­tat, in 2011, Comisiei Europene reluarea cultivarii plantelor modificate genetic. Reprezentantii Ministerului Agricultu­rii spun ca se utilizeaza termenul specu­lativ de organism modificat genetic, pentru a se induce o reactie de teama si respingere in randul consumatorilor romani. Aceasta desi se importa masiv soia modificata genetic din zone in care nu exista interdictii de cultivare.

Anul trecut, de exemplu, in spatiul european s-au importat 33 de milioane de tone de faina si srot de soia modifi­cata genetic, importurile fiind facute in principal din Argentina, Brazilia si SUA. Aceste produse din soia sunt conside­rate un supliment esential pentru hrana animalelor in toate fermele din spatiul comunitar.

In Timis se folosesc anual intre 30.000 si 40.000 de tone de srot de soia de import si probabil ca o buna parte din aceasta cantitate este modificata genetic. In zootehnie, in hrana anima­lelor se include o proportie de aproxi­mativ 10% soia (majoritatea de import, deci, modificata genetic) pentru a asigura un continut adecvat de pro­tei­ne, conform informatiilor specialistilor Directiei Judetene Agricole.