Turbine eoliene si sonde pentru extractia gazelor de sist, acesta ar putea fi viitorul peisajului dobrogean

Turbine eoliene si sonde pentru extractia gazelor de sist, acesta ar putea fi viitorul peisajului dobrogean

Turbine eoliene si sonde pentru extractia gazelor de sist. Acesta va fi peisajul care va putea fi “admirat” in curand pe litoralul romanesc, chiar si in zone istorice si ecologice protejate. Primarii care pastoresc localitatile Costinesti, Vama Veche si Adamclisi nici macar nu au fost anuntati ca in zona lor vor aparea sonde. In final, de patimit va avea turismul romanesc, si asa concurat serios de cel practicat de Bulgaria, tara care a interzis acest tip de exploatare a gazelor.

Chevron Romania Holding BV a castigat trei perimetre de explorare, dezvoltare si exploatare petroliera din Dobrogea, cu o suprafata de pe 2.500 kmp, in urma organizarii rundei a X-a de apel public de oferta.

Compania si Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) au semnat pe 23 martie 2011 acordurile de concesiune petroliera, pentru explorare, dezvoltare si exploatare in perimetrul EX-17 Costinesti, in perimetrul EX-18 Vama Veche si in perimetrul EX-19 Adamclisi. In cazul in care se va trece la exploatare, Chevron va trebui sa plateasca redeventa pe productia de titei si gaze. „Aportul la bugetul general consolidat nu va fi substantial, deoarece perimetrul de explorare nu este creditat cu rezerve de titei si gaze naturale. Redeventa petroliera se va plati din momentul in care se va trece la faza de exploatare, inclusiv exploatare experimentala” , se arata in nota de fundamentare a ANRM.

Durata acordurilor petroliere va fi de 30 de ani, incluzand perioada de explorare, cu posibilitatea de prelungire de pana la 15 ani. Gigantul energetic Chevron a anuntat ca va fora prima sonda de explorare a gazelor de sist pe in a doua parte a acestui an. Chevron mai detine un perimetru in zona Barladului, unde lucrarile de explorare mai avansate. Referitor la potentialul zacamintelor de gaze de sist, un raport din 5 aprilie 2011 al Energy Information Administration arata ca Romania, Ungaria si Bulgaria au impreuna rezerve recuperabile de gaze de sist de 19 trilioane de picioare cubice, aproximativ 550 miliarde de metri cubi.

Sonde in statiunea tineretului

Prima pe lista de concesiuni a statului roman este Costinesti. Denumita si „statiunea tineretului”, localitatea numara 2.100 de suflete, asta fara sa mai punem la socoteala zecile de mii de turisti care vin in fiecare vara la mare.

ANRM a concesionat aici perimetrul EX 17, denumirea zacamantului fiind de fapt singurul lucru care a fost facut public in mod oficial pana acum. Nimeni nu stie nimic despre cantitatea de gaze care ar putea fi exploatata si cu atat mai putin alte detalii despre locul unde vor fi amplasate primele sonde. Primarul comunei nu cunoaste detalii in cea ce priveste inceperea exploatarilor gazului de sist. „Nu a venit nimeni la primarie. Ar fi culmea, daca sunt atat de nocive (n.r. procedurile de fracturare hidraulica), sa se procedeze asa. Trebuie sa obtina autorizatii de constructie, avize etc”, a precizat Traian Cristea, primarul din Costinesti.

Intr-o totala contradictie cu politica statului de a aduce in Costinesti tehnologiile de extractie considerate de ecologisti drept extrem de poluante, autoritatea locala are prioritati „verzi”: amenajarea unui port turistic in valoare de opt milioane de euro in nordul statiunii, reabilitarea tarmului, extinderea retelelor publice si alte investitii pentru dezvoltarea turismului. Cum va reactiona comunitatea locala daca va incepe exploatarea in masa a gazului de sist la Costinesti, deocamdata nimeni nu poate spune, insa mai mult ca sigur sondele, cisternele si echipele de petrolisti nu vor alcatui un tablou placut pentru turistii care se cazeaza in fiecare an in statiune.

Foraje la nudisti

Al doilea perimetru concesionat este EX 18 si se afla la Vama Veche. Localitatea constituie, alaturi de satul invecinat 2 Mai, ultima reduta a turistilor non-conformisti.

Comuna Limanu, de care apartin cele doua localitati, este ultima asezare romaneasca de la frontiera cu Bulgaria, stat care a interzis acest procedeu de extractie a gazului. „Nu m-a intrebat nimeni”, spune Nicolae Iustin Urdea, primarul din Limanu. El a explicat ca nu se pune problema unei explotari terestre iar zacamantul concesionat s-ar afla in mare. „Statul nu mai are teren in Limanu”, a spus primarul. „Daca ar afecta apele de imbaiere trebuie facuta dezbatere publica. Noi din asta traim”, a mentionat Urdea, facand referire la activitatile turistice.

Si in acest caz autoritatea locala mizeaza pe turismul ecologic, printre investitiile programate aflandu-se portul turistic de pe lacul Limanu, activitati nautice in care a fost restrictionata utilizarea motoarelor, pista pentru biciclete. Ar mai fi de spus ca in cazul a doua sate din cele patru din compunerea comunei, respectiv Hagieni si Limanu, in imediata apropiere se afla rezervatii naturale protejate.

Gaze la Adamclisi

A treilea perimetru concesionat de stat este EX 19 Adamclisi. „Nu stiu absolut nimic. Nu a venit nimeni la primarie. Eu zic ca ar fi o idee buna, daca vor avea toate aprobarile necesare. Daca le au, bine, daca nu, nu”, a precizat Anton Tudorel Burcea, primarul localitatii.

Chiar daca este destul de departe de litoral, comuna dispune de obiective turistice unice in Europa de Sud: Monumentul Tropaeum Traiani, dedicat celei mai sangeroase confruntari intre daci si legiunile romane, fortareata romana, mormantul unui general necunoscut si multe alte vestigii expuse intr-un muzeu din localitate.

Paradoxal, la sfarsitul lunii februarie, chiar in perioada in care opinia publica din Romania a aflat despre concesiunile secrete ale ANRM, reprezentantii Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului au semnat la Belgrad Memorandumul de Intelegere cu privire la cooperarea in cadrul proiectului “Ruta Culturala Turistica a Imparatilor Romani”.

Romania participa, alaturi de Serbia, Bulgaria si Croatia, la infiintarea unui traseu turistic care sa includa vizite la obiective cu rezonanta istorica, situate de-a lungul unor foste rute ale Imperiului Roman, inclusiv in Romania. Itinerarul cuprinde drumuri romane, apeducte si amfiteatre din Serbia, Croatia si Bulgaria, cele mai importante obiective din Romania fiind in judetul Constanta.

Proteste la Constanta

„Atat timp cat nu exista un studiu care sa arate clar impactul asupra mediului, noi suntem total impotriva fractionarii hidraulice. Noi suntem impotriva procedeului, nu a exploatarii gazelor”, a precizat Mihaela Candea, directorul executiv al Mare Nostrum.

Ea a explicat ca exista state in Europa, cum ar fi Polonia, unde exploatarile au inceput pe scara larga, in timp ce Franta si Bulgaria au interzis acest procedeu, iar Marea Britanie a stopat prospectiunile. Mihaela Candea mai spune ca aceasta procedura de fractionare hidraulica presupune amplasarea unui numar mare de sonde comparativ cu vechiul sistem clasic de extragere a gazelor.

„In curand pe litoral vom avea o turbina eoliana, o sonda si asa mai departe”, a spus directorul Mare Nostrum. Pe 8 aprilie este programata prima actiune de protest, dupa care manifestarile vor continua. „Pentru ca statul roman nu a generat niciun cadru de dezbatere pe acest subiect, vom solicita organizarea unor dezbateri publice”, a conchis lidera ecologistilor.

Foraje controversate

Preocuparile oficiale pentru impactul asupra mediului si asupra sanatatii indus de fractionarea hidraulica au aparut in 2010. La cererea guvernului american, EPA a publicat prima sinteza a unui studiu in revista American Scientist.

S-a descoprit ca, dupa trei ani de utilizare a acestui procedeu, s-au constatat in SUA mai multe scapari importante de gaz in mediul inconjurator si contaminarea panzelor freatice superficiale cu gaz si fluide de fractionare. Mai exact, fractionarea hidraulica inseamna injectarea de apa si alte substante in roci dure, pentru a fi dislocate rezervele de hidrocarburi.

Potrivit EPA, amprenta carbon din gazul de sist este mai daunatoare decat cea a puturilor conventionale de gaz. Fiecare put pierde de la 3,6% la 7,9% din gazul sau in atmosfera (de la 30 pana la 200% mai mult decat pentru un put conventional). Pe langa poluarea apei subterane, tehnologia fracturarii hidraulice declanseaza si miscari seismice. In aceste conditii, unele state au pus piciorul pe frana in ceea ce priveste extractia gazelor de sist.

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,101FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente